Inițiativa, lansată de Leanne Walker, o locuitoare din Calgary, și autorizată de Elizabeth May, lidera Partidului Verde și singura sa reprezentantă în Camera Comunelor, nu este doar un gest simbolic. Ea reflectă o schimbare seismică în percepția canadiană asupra vecinului de la sud, o schimbare alimentată de declarațiile provocatoare ale lui Trump, de războiul tarifar și de un sentiment tot mai răspândit că suveranitatea Canadei este amenințată.
Petiția acuză în mod explicit ambasadorul Hoekstra de „declarații publice repetate care subminează relațiile diplomatice canadiano-americane”. Și nu e greu de înțeles de ce. Hoekstra a apărat public promisiunea lui Trump de a face din Canada „al 51-lea stat american”, o afirmație care a stârnit furie și indignare la Ottawa și în rândul cetățenilor. Mai mult, anul trecut, ambasadorul a acuzat oficialii canadieni că încearcă să se amestece în alegerile americane, o reacție la reclamele finanțate de guvernul din Ontario care criticau tarifele lui Trump. Hoekstra a mers până acolo încât a avertizat că Canada nu ar trebui să se aștepte „să nu existe consecințe sau reacții” din partea SUA.
Petiția face referire și la presupusele legături dintre Hoekstra și fondatorul unei aplicații folosite de separatiștii din Calgary pentru a-și mobiliza susținătorii. Deși ambasadorul a negat orice legătură între administrația Trump și mișcările separatiste, aceste acuzații au adăugat combustibil focului deja aprins.
Documentul înaintează trei cereri concrete guvernului canadian. În primul rând, cere Camerei Comunelor să declare oficial persona non grata pe Pete Hoekstra și să solicite retragerea sa din funcția de ambasador. În al doilea rând, solicită negocieri transfrontaliere privind „tiparul de conduită al ambasadorului Hoekstra, incompatibil cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice” din 1961. În al treilea rând, cere guvernului să direcționeze un comitet parlamentar să analizeze „interferența diplomatică americană în afacerile interne canadiene”.
Este important de subliniat că petițiile din Canada pot fi inițiate de orice cetățean, iar semnatarii trebuie să își furnizeze provincia, teritoriul, codul poștal și numărul de telefon. Petiția a fost introdusă pe 21 iulie și poate rămâne deschisă până la 120 de zile. Depășirea pragului de 500 de semnături obligă Camera Comunelor să o dezbată și să ofere un răspuns oficial în termen de 45 de zile. Cu toate acestea, petiția nu este obligatorie, iar impactul ei real asupra deciziilor parlamentarilor rămâne incert.
Dar dincolo de proceduri, numărul impresionant de semnături este un barometru al stării de spirit din Canada. Relațiile dintre cele două țări, cândva considerate cele mai solide din lume, traversează o perioadă extrem de tensionată. În iulie, Trump a impus noi tarife de 50% pe anumite produse canadiene, invocând un „tratament discriminatoriu” în relațiile comerciale. Ca răspuns, Canada a anulat ceremonia de inaugurare a noului pod Gordie Howe International, care leagă Windsor, Ontario, de Detroit, Michigan. Mai mult, deschiderea podului a fost pusă sub semnul întrebării după ce Trump a cerut o participație mai mare a SUA în proiect, realizat în parteneriat de Michigan și Canada.
Trump a amenințat și cu noi tarife luna trecută, de data aceasta din cauza incendiilor de vegetație din Canada, pe care le-a făcut responsabile de calitatea proastă a aerului de la sud de graniță. O astfel de logică, oricât de absurdă ar părea, a devenit aproape obișnuită în retorica președintelui american.
Datele statistice confirmă această deteriorare dramatică. Un sondaj Pew Research realizat în iunie arată că percepția canadiană asupra SUA ca partener de încredere s-a prăbușit. În 2022, 83% dintre canadieni considerau SUA un partener de încredere. Până în 2026, doar 35% mai împărtășesc această opinie. Și mai îngrijorător: procentul celor care consideră SUA „nu demn de încredere” a sărit de la 16% în 2022 la 65% în acest an. Este o inversare aproape completă a sentimentului public.
Petiția împotriva ambasadorului Hoekstra nu este un incident izolat, ci parte a unui tipar mai larg de confruntare. Trump a vorbit deschis despre dorința de a extinde influența americană asupra întregii emisfere vestice, iar Canada pare să fie unul dintre primele ținte. De la amenințările anexioniste la războiul comercial, de la atacurile la adresa suveranității canadiene la presiunile asupra proiectelor comune, administrația americană a reușit să unească o națiune care, de obicei, este destul de rezervată în exprimarea nemulțumirilor față de vecinul său.
În acest context, petiția devine un instrument de presiune politică, dar și un semnal de alarmă. Chiar dacă Hoekstra nu va fi expulzat, iar cererile petiției nu vor fi transpuse în legislație, dezbaterea din Camera Comunelor va forța parlamentarii să ia atitudine și să răspundă unei cereri tot mai vocale din partea cetățenilor. Este o oportunitate pentru Canada de a-și reafirma poziția și de a trage un semnal clar că există limite care nu pot fi depășite.
Pe de altă parte, există voci care consideră că expulzarea ambasadorului ar fi un pas prea radical, care ar putea escalada și mai mult tensiunile. Dar susținătorii petiției argumentează că Hoekstra a depășit de mult limitele diplomației, transformându-se într-un purtător de cuvânt al politicilor agresive ale lui Trump, mai degrabă decât într-un ambasador care construiește punți.
Rămâne de văzut cum va evolua situația. Cert este că relația dintre Canada și SUA nu va mai fi niciodată la fel. Petiția cu peste 170.000 de semnături este doar vârful aisbergului unei nemulțumiri profunde, care ar putea avea consecințe de durată asupra comerțului, securității și cooperării bilaterale. Într-o lume tot mai instabilă, două dintre cele mai apropiate democrații se îndepărtează rapid una de cealaltă, iar acest lucru nu poate decât să îngrijoreze.
De ce este important:
Această petiție nu este doar un gest simbolic, ci un indicator clar al deteriorării relațiilor dintre două țări care au fost, timp de decenii, aliați de nădejde. Peste 170.000 de semnături demonstrează că nemulțumirea față de politica agresivă a lui Trump nu mai este doar o problemă a elitelor politice, ci a cetățenilor de rând. Dezbaterea din Camera Comunelor va forța Canada să își definească poziția oficială față de SUA, iar rezultatul ar putea influența viitoarele negocieri comerciale, acordurile de securitate și chiar percepția publică asupra alianței nord-americane. Într-o perioadă în care ordinea internațională este tot mai fragilă, prăbușirea încrederii dintre Canada și SUA are implicații globale, de la securitatea energetică la stabilitatea economică a întregii regiuni.
