Data coincide și cu deschiderea noului Congres, la mai puțin de trei săptămâni înainte ca președintele ales, Abelardo de la Espriella, să preia mandatul pe 7 august. Una dintre primele probleme cu care se vor confrunta legiuitorii este probabil cererea lui de la Espriella de a muta inaugurarea de la Congresul din Bogota la o bază militară din sudul Columbiei. Președintele ales a declarat că dorește să depună jurământul acolo pentru a „aduce un omagiu solemn eroilor patriei și personalului militar care protejează democrația, libertatea și stabilitatea instituțională”.
Petro a respins propunerea și a ordonat pe 12 iulie ca „nici o unitate militară” să nu fie folosită pentru ceremonie. „Bazele militare și de poliție rămân sub comanda mea până când noul președinte depune jurământul”, a scris el pe X, adăugând că regulile privind transferul puterii „stabilesc că președintele își preia funcția în fața Congresului în ședință plenară”.
În aceeași postare, Petro a scris că „suveranitatea națională a Columbiei a fost încălcată de străini care au uzurpat dreptul poporului de a alege liber”, reluând afirmațiile sale repetate că alegerile prezidențiale din luna trecută au fost marcate de fraudă și interferență străină. Alegerile, pe care de la Espriella le-a câștigat cu mai puțin de un procent din voturi, au fost printre cele mai strânse din istoria Columbiei.
În urma votului, Petro a acuzat Israelul de amestec în alegeri, susținând că actori străini au accesat site-ul Registrului Național al Columbiei pentru a manipula datele de vot. „Singura entitate din lume capabilă să facă asta este statul Israel”, a spus el, fără a oferi dovezi. Inspectorul General al Columbiei, Gregorio Eljach, a respins acuzațiile, iar observatorii internaționali au declarat că nu au găsit dovezi de fraudă.
Petro a promis o tranziție pașnică, dar a spus marți că nu va participa la inaugurarea din 7 august. De la Espriella, un avocat de dreapta susținut de președintele american Donald Trump și un susținător vocal al Israelului, a răspuns acuzându-l pe Petro, fără dovezi, că plănuiește o „lovitură de stat” pentru a-l împiedica să preia funcția.
De la Espriella s-a angajat să restabilească legăturile diplomatice cu Israelul, anunțând joi planuri de a deschide o ambasadă columbiană la Ierusalim și de a retrage sprijinul Columbiei pentru cazul Africii de Sud care acuză Israelul de genocid la Curtea Internațională de Justiție. Petro, care a rupt relațiile cu Israelul în 2024 din cauza războiului din Gaza, a răspuns numindu-l pe succesorul său „complice la genocid”.
De la Espriella a criticat, de asemenea, apelurile lui Petro la nesupunere civică, descriindu-le drept „nimic mai mult decât terorism urban” și jurând că nu va exista „nicio îngăduință” pentru oricine încearcă să conteste ordinea constituțională a Columbiei.
Tensiunile actuale reflectă o polarizare profundă în societatea columbiană. Petro, primul președinte de stânga al Columbiei, a promovat reforme sociale ample, inclusiv în domeniul sănătății, pensiilor și al drepturilor funciare, dar s-a confruntat cu o opoziție puternică din partea Congresului și a elitelor economice. De la Espriella, un conservator care promite o întoarcere la politici pro-business și o aliniere mai strânsă cu Statele Unite și Israel, a câștigat cu o marjă extrem de mică, ceea ce alimentează acuzațiile de fraudă.
Pe măsură ce ziua de 20 iulie se apropie, Columbia se pregătește pentru posibile confruntări între susținătorii lui Petro și forțele de ordine. Deși Petro a subliniat caracterul pașnic al protestelor, de la Espriella a avertizat că nu va tolera nicio încălcare a legii. Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, în timp ce Statele Unite și-au exprimat sprijinul pentru o tranziție ordonată.
În acest context, discursul de adio al lui Petro nu este doar un simplu eveniment ceremonial, ci un moment cheie care ar putea defini climatul politic al Columbiei în următorii ani. Rămâne de văzut dacă apelurile sale la mobilizare vor duce la proteste masive sau dacă tranziția va avea loc fără incidente majore.
De ce este important:
Acest articol evidențiază tensiunile politice extreme din Columbia, o țară cu o istorie marcată de conflicte și polarizare. Transferul de putere contestat și acuzațiile de fraudă electorală subliniază fragilitatea democrației columbiene și riscul de instabilitate. De asemenea, pozițiile divergente față de Israel și Gaza arată cum politica externă poate deveni un punct de conflict intern. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a anticipa evoluțiile viitoare din America Latină și impactul lor asupra relațiilor internaționale.
