Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 4,05 dolari, adică 4%, ajungând la 105,26 dolari pe baril la ora 12:15 GMT. În același timp, țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a depășit pentru prima dată de luni bune pragul de 100 de dolari pe baril, crescând cu 3,99 dolari (4,15%) până la 100,04 dolari. Această evoluție vine după o perioadă de relativă calm pe piețele energetice, dar escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a schimbat radical calculele investitorilor.
De la minimele atinse la începutul lunii august, prețul Brent a urcat cu peste 30%. Cauza principală este lipsa unui acord durabil între Statele Unite și Iran pentru încetarea atacurilor, iar luptele au reluat cu o intensitate nemaiîntâlnită. Joi, rebelii houthi, aliniați Iranului, au preluat controlul asupra portului yemenit Mocha, amenințând și mai mult traficul din Marea Roșie. În același timp, traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne restricționat, iar atacurile asupra tancurilor petroliere s-au intensificat în ultimele zile.
„Această creștere recentă a prețurilor arată clar abordarea pieței: conflictul va dura mai mult decât ne așteptam chiar și acum o lună, ca să nu mai vorbim de începutul verii. Dacă aprovizionarea și exporturile de petrol sunt reduse, echilibrul pieței rămâne fragil, iar prețurile vor rămâne ridicate”, a declarat John Evans, analist la PVM, într-o notă adresată clienților.
Iranul a anunțat miercuri că a atacat 10 nave în apropierea Strâmtorii Ormuz, ca răspuns la loviturile americane asupra a cinci tancuri petroliere iraniene. Garda Revoluționară Islamică a avertizat că va escalada răspunsul la orice alte atacuri. Această retorică belicoasă a alimentat temerile că întreruperile în aprovizionare ar putea deveni mai severe și mai prelungite, ceea ce a împins Brentul peste pragul simbolic de 100 de dolari.
Cu toate acestea, analiștii atrag atenția că durabilitatea acestei creșteri depinde în mare măsură de China. Cel mai mare importator de țiței din lume și-a intensificat achizițiile în ultimele săptămâni, după luni de cerere redusă, ceea ce a susținut piețele fizice de țiței, notează analiștii ING într-un raport. Dacă achizițiile chineze continuă să se redreseze, impactul oricăror perturbări în aprovizionare ar putea fi amplificat, iar prețurile ar putea urca și mai mult. În schimb, o scădere a importurilor ar putea tempera câștigurile de pe piață.
„Luni de zile, scenariul pesimist s-a bazat pe cererea slabă din China. Acum, dacă cererea chineză revine, iar oferta este restricționată, avem o rețetă perfectă pentru prețuri și mai mari”, a explicat David Jorbenaze, responsabilul pentru piața globală a petrolului la ICIS, un furnizor de informații pentru industria chimică și energetică.
Creșterea prețului petrolului a agravat temerile legate de inflație și a intensificat presiunile pe piața obligațiunilor, ceea ce a tras în jos din nou acțiunile de pe Wall Street. La pompele din Statele Unite, prețul mediu al benzinei regulate a ajuns la aproape 4,28 dolari pe galon, potrivit Asociației Americane a Automobiliștilor. Acest lucru nu înseamnă doar costuri mai mari la alimentare, ci și prețuri mai ridicate pentru toate produsele transportate cu camioanele până la rafturile magazinelor.
Pe fondul acestor evoluții, traderii pariază acum pe o probabilitate de aproape 70% ca Rezerva Federală să majoreze dobânda de referință la reuniunea de săptămâna viitoare. Această estimare a urcat de la 61% cât era cu o zi înainte, potrivit datelor CME Group. Totul se întâmplă în ciuda lobby-ului constant al președintelui Donald Trump pentru dobânzi mai mici, nu mai mari. Dar realitatea economică pare să cântărească mai greu decât presiunile politice.
Această situație readuce în prim-plan dilema clasică a băncilor centrale: cum să controlezi inflația fără a sufoca creșterea economică. O majorare a dobânzilor ar putea tempera cererea și ar putea stabiliza prețurile, dar ar putea și încetini investițiile și consumul. Pe de altă parte, dacă Rezerva Federală nu reacționează, inflația ar putea scăpa de sub control, erodând puterea de cumpărare a americanilor și a cetățenilor din întreaga lume.
Analiștii subliniază că impactul acestei crize nu se limitează la Statele Unite. Economiile emergente, dependente de importurile de energie, vor resimți cel mai puternic efectele. Țări precum India, Turcia sau Brazilia ar putea vedea cum deficitele lor comerciale se adâncesc, iar monedele naționale se depreciază. În Europa, unde prețurile la energie erau deja ridicate, o nouă creștere a petrolului ar putea împinge inflația la cote și mai înalte, forțând Banca Centrală Europeană să adopte o politică monetară mai restrictivă.
Pe termen lung, această criză ar putea accelera tranziția către surse de energie regenerabilă, dar pe termen scurt, dependența de petrol rămâne copleșitoare. Piețele financiare trăiesc momente de volatilitate extremă, iar investitorii caută refugiu în active sigure, precum aurul sau obligațiunile guvernamentale. În acest context, decizia Rezervei Federale de săptămâna viitoare va fi urmărită cu sufletul la gură de milioane de oameni, de la fermieri și șoferi, până la managerii marilor corporații.
De ce este important:
Această creștere a prețului petrolului nu este doar un număr pe ecran. Ea afectează direct prețul alimentelor, al transportului și al energiei electrice, alimentând o inflație care erodează veniturile familiilor. Decizia Rezervei Federale de a majora dobânzile ar putea încetini economia americană și globală, cu efecte în lanț asupra locurilor de muncă și a creditelor. În plus, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu amenință securitatea energetică a întregii lumi, iar piețele încep să prețuiască un scenariu de criză prelungită. Este esențial să înțelegem aceste mecanisme pentru a ne proteja economiile și pentru a lua decizii informate, fie că vorbim de bugetul unei familii sau de strategia unei companii.
