Filtrează articolele

Societate & Lifestyle

Pirateria reînvie în largul Somaliei pe fondul devierii forțelor navale în războiul SUA-Israel împotriva Iranului

Pirateria reînvie în largul Somaliei pe fondul devierii forțelor navale în războiul SUA-Israel împotriva Iranului
Pirateria, un flagel care părea să fi fost ținut sub control în ultimul deceniu, revine cu forță în apele Somaliei. Peste o duzină de marinari, majoritatea pakistanezi, sunt în prezent captivi ai piraților somalezi, iar numărul atacurilor și hărțuirilor navale a crescut semnificativ. Cauza principală? Devierile masive ale forțelor navale internaționale către teatrul de operațiuni din Golful Persic, unde conflictul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a atras atenția și resursele marilor puteri.

Contextul geopolitic actual este unul exploziv. Războiul SUA-Israel împotriva Iranului, declanșat oficial acum câteva luni, a determinat o regrupare strategică a flotelor militare. Statele Unite, Marea Britanie, Franța și alte națiuni care patrulau în mod regulat în Oceanul Indian și în Golful Aden pentru a descuraja pirateria și-au redirecționat navele spre Strâmtoarea Hormuz și Marea Arabiei, unde tensiunile sunt la cote maxime. Această mutare a lăsat un vid de securitate în largul coastelor Somaliei, un vid pe care pirații l-au exploatat rapid.

Pirateria somaleză nu este un fenomen nou. Între 2008 și 2012, aceasta a atins cote alarmante, cu sute de nave comerciale atacate și zeci de ostatici răpiți pentru răscumpărare. Intervenția coordonată a forțelor navale internaționale, inclusiv a misiunii NATO și a operațiunii Uniunii Europene Atalanta, a redus drastic incidentele. În 2020, aproape că nu se mai înregistrau atacuri. Însă, odată cu izbucnirea războiului din Golf, pirații au simțit că pot acționa din nou fără teama de a fi interceptați.

Datele recente arată o creștere îngrijorătoare. Potrivit Centrului de Raportare a Pirateriei al Biroului Maritim Internațional, în primele trei luni ale anului 2025 s-au înregistrat deja 15 incidente în largul Somaliei, comparativ cu doar 2 în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe au fost încercări de abordare a navelor, dar cel puțin trei au fost reușite, ducând la capturarea a 14 marinari. Aceștia sunt ținuți în condiții precare în porturi improvizate din regiunea Puntland, iar negocierile pentru eliberarea lor sunt în impas.

„Este o situație critică”, declară un analist naval de la Institutul pentru Studii de Securitate din Africa de Sud. „Forțele navale care asigurau securitatea rutelor comerciale din această zonă au fost retrase aproape complet. Pirații nu sunt proști; ei observă și acționează. Fără o prezență internațională constantă, riscul ca pirateria să revină la nivelurile din 2010 este foarte real.”

Impactul economic este deja resimțit. Companiile de transport maritim au început să evite rutele din apropierea Somaliei, preferând să ocolească prin Capul Bunei Speranțe, ceea ce crește costurile și timpul de livrare. Primele de asigurare pentru navele care tranzitează Golful Aden au crescut cu 300% în ultimele luni. În același timp, pescuitul ilegal și traficul de arme, care alimentează economia pirateriei, au explodat.

Războiul SUA-Israel împotriva Iranului a creat un efect de domino. Pe lângă devierea forțelor navale, acesta a destabilizat și mai mult regiunea Cornului Africii. Iranul, acuzat că a sprijinit grupări rebele din Yemen și Somalia, a fost ținta unor atacuri aeriene și navale care au afectat și infrastructura portuară din zonă. Ca urmare, milițiile locale, inclusiv cele legate de pirați, au primit un impuls neașteptat.

„Pirateria este simptomul unei probleme mai mari”, explică un expert în securitate maritimă de la Universitatea din Nairobi. „Când marile puteri se concentrează pe un conflict major, ele lasă în urmă zone întregi fără protecție. Somalia, deja fragilă, devine un teren fertil pentru activități ilegale. Nu doar pirații, ci și grupările teroriste precum Al-Shabaab profită de această situație.”

Marinarii captivi sunt, în mare parte, cetățeni pakistanezi, dar și câțiva indieni și filipinezi. Familiile lor fac apel disperat la comunitatea internațională, dar răspunsul este lent. Pakistanul, deși implicat în propriile tensiuni regionale, a trimis o navă de război în zonă, dar aceasta nu poate acoperi întreaga coastă somaleză.

Ce se poate face? Experții sugerează o reconfigurare a misiunilor navale. În loc să se bazeze exclusiv pe forțele occidentale, ar fi necesară implicarea unor puteri regionale precum India, China sau chiar Turcia, care au interese comerciale majore în zonă. De asemenea, este nevoie de o strategie pe termen lung care să abordeze cauzele profunde ale pirateriei: sărăcia, șomajul și lipsa de guvernanță din Somalia.

Până atunci, însă, marea rămâne un spațiu al pericolului. Fiecare navă care traversează Golful Aden o face cu riscul de a fi atacată. Iar marinarii captivi sunt ostatici nu doar ai piraților, ci și ai unui conflict global care le-a deviat salvatorii.

De ce este important:


Această renaștere a pirateriei somaleze nu este doar o problemă locală, ci un semnal de alarmă global. Ea demonstrează cum conflictele majore, precum războiul SUA-Israel împotriva Iranului, pot destabiliza întregi ecosisteme de securitate, afectând comerțul internațional, viețile oamenilor și stabilitatea regională. În plus, evidențiază vulnerabilitatea rutelor maritime critice și necesitatea unei cooperări internaționale reînnoite. Ignorarea acestui fenomen ar putea duce la o criză umanitară și economică de proporții, cu efecte în lanț asupra prețurilor energiei, aprovizionării cu bunuri și securității globale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.