Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a declarat că măsura este îndreptată împotriva „străinilor care au venit în Statele Unite pretinzând că sunt vizitatori pe termen scurt, dar apoi depun cereri de azil pentru a rămâne permanent”. Deși oficialul nu a precizat numărul exact de vize care vor fi revocate, documentele interne citate de Associated Press estimează că până la 200.000 de persoane ar putea fi afectate.
Această decizie face parte dintr-o campanie mai amplă de înăsprire a politicilor de imigrație, intensificată în cel de-al doilea mandat al lui Trump. Administrația a recurs deja la revocarea vizelor și a cărților verzi, precum și la o campanie agresivă de deportări, inclusiv raiduri în stil militar în comunități de migranți și la locurile de muncă, desfășurate de agenții federale precum ICE. Organizațiile pentru drepturile omului au semnalat încălcări ale libertății de exprimare și ale dreptului la un proces echitabil. În timpul unor raiduri din Minneapolis, de la începutul acestui an, protestatari au fost uciși de agenți.
Un alt aspect controversat este tentativa administrației de a limita „cetățenia prin naștere”, un drept protejat constituțional care acordă automat cetățenia americană copiilor născuți pe teritoriul SUA. Un ordin executiv semnat de Trump în ianuarie 2025 stipula că, dacă un părinte se afla ilegal în SUA, iar celălalt nu era cetățean sau rezident permanent legal, copilul nu putea beneficia de cetățenie. De asemenea, dacă prezența unui părinte era „legală dar temporară” (prin viză de turist, student sau muncă), cetățenia nu se transmitea. Curtea Supremă a SUA a anulat acest ordin în iulie, dar Trump a semnat luna aceasta un nou ordin care vizează „turismul de naștere” și extinde categoriile de copii excluși de la cetățenie. Organizațiile pentru drepturi civile au contestat legal aceste măsuri în statul New Hampshire.
Într-o mișcare separată, Departamentul de Stat a revocat deja peste 175.000 de vize deținute de cetățeni străini, invocând activități criminale, încălcări ale vizelor, fraudă sau amenințări la adresa securității naționale. De asemenea, administrația a suspendat eliberarea de vize pentru cetățenii a 75 de țări, dar un judecător federal a blocat această politică, considerând că discriminează pe baza naționalității.
Solicitanții de vize B-1 sau B-2 trebuie să confirme că nu vor solicita azil în SUA și să dovedească intenția de a se întoarce în țările lor. Cu toate acestea, unii depun cereri de azil după intrarea în țară. Secretarul adjunct de stat, Christopher Landau, a criticat folosirea vizelor de turist și de afaceri ca o cale către azil, scriind pe X: „Oamenii din SUA și din întreaga lume sunt sătui de cererile de azil false. Azilul nu ar trebui să fie o portiță pentru a ocoli legile imigrației”.
Spre deosebire de anularea celor 175.000 de vize, această nouă măsură afectează persoane care nu au comis nicio infracțiune conform legii americane. Rut Bermejo Casado, cercetătoare în politici de migrație și azil la Universitatea Rey Juan Carlos din Madrid, explică faptul că revocarea unei vize neimigrante nu echivalează cu anularea unei cereri de azil. Persoanele care intră în SUA cu vize de afaceri sau turism și solicită ulterior azil își derivă statutul legal din procesul de azil aflat în desfășurare, nu din viza inițială. Prin urmare, „ar pierde statutul de vizitatori temporari, dar nu ar deveni neapărat deportabili imediat doar pentru că viza le-a fost revocată”, spune ea. „Dreptul lor de a urmări o cerere de azil ar rămâne, în general, intact până la soluționare.”
Aceasta înseamnă că mulți solicitanți ar deveni complet dependenți de cererile lor de azil pentru a rămâne în SUA. „Dacă aceste cereri sunt în cele din urmă respinse, nu ar mai avea niciun statut neimigrant de bază la care să revină”, adaugă Bermejo Casado.
În al doilea rând, revocarea vizelor ar putea declanșa un conflict juridic privind posibila sancționare a persoanelor care își exercită un drept protejat de legea americană a azilului. „Deși puterea executivă are autoritate largă asupra emiterii și revocării vizelor, instanțele ar putea fi chemate să analizeze aspecte legate de procesul echitabil și de dreptul administrativ”, explică cercetătoarea.
În al treilea rând, politica ar putea descuraja viitoarele cereri de azil din partea persoanelor care intră cu vize de turist sau de afaceri. „Chiar dacă nu duce la deportări imediate, măsura semnalează o schimbare majoră spre tratarea cererilor de azil depuse după intrare ca dovadă că vizele temporare au fost folosite contrar scopului lor”, spune Bermejo Casado. „În acest sens, politica poate fi menită mai degrabă să descurajeze și să transmită un mesaj politic decât să fie un mecanism de deportare imediată.”
Stabilirea exactă a persoanelor vizate va necesita o corelare extinsă a datelor între Departamentul de Stat, Departamentul pentru Securitate Internă și instanțele de imigrație, ceea ce Bermejo Casado descrie drept o „povară administrativă”. Departamentul de Stat nu a publicat o defalcare detaliată pe naționalități a celor care au cerut azil după intrarea cu vize B-1 sau B-2, iar aceste informații nu sunt disponibile public.
Cu toate acestea, Bermejo Casado notează că grupurile cel mai probabil afectate sunt similare celor care au generat cele mai multe cereri de azil în ultimii ani. Potrivit datelor Departamentului pentru Securitate Internă, principalele naționalități cu cereri de azil aprobate includ Venezuela, El Salvador, Guatemala, Honduras, China, Rusia, Turcia și Egipt. Cererile au fost respinse în principal pentru solicitanți din Haiti, India, Cuba și Mexic, conform datelor Oficiului Executiv pentru Revizuirea Imigrației din cadrul Departamentului de Justiție.
Bermejo Casado subliniază însă că impactul real va depinde de compoziția solicitanților de azil care au intrat inițial cu vize B-1 și B-2. „Unele naționalități generează un număr substanțial de cereri de azil prin treceri ilegale de frontieră, nu prin depășirea vizelor sau schimbarea statutului, ceea ce înseamnă că ar putea fi mai puțin afectate decât ar sugera statisticile agregate”, explică ea.
Această măsură radicală ridică întrebări serioase despre echilibrul dintre securitatea națională și drepturile omului, despre statul de drept și despre modul în care Statele Unite își gestionează sistemul de azil. Rămâne de văzut dacă instanțele vor permite implementarea acestei politici sau dacă va fi blocată, așa cum s-a întâmplat cu alte inițiative similare ale administrației Trump.
De ce este important:
Această decizie marchează o escaladare fără precedent a politicilor anti-imigrație ale administrației Trump și ar putea afecta sute de mii de oameni care au intrat legal în SUA și au cerut azil. Dincolo de impactul uman direct, măsura subminează principiul fundamental al dreptului de azil și creează un precedent periculos: utilizarea vizelor temporare ca instrument de pedepsire a celor care își exercită un drept protejat de legea internațională și americană. În plus, această politică ar putea descuraja viitorii solicitanți de azil, forțându-i să rămână în situații ilegale sau să riște rute periculoase, și ar putea declanșa o criză umanitară și juridică majoră în Statele Unite.
