„Trebuie să reorganizăm un cabinet care să fie capabil să asculte”, le-a spus Paz jurnaliștilor. De la preluarea mandatului în noiembrie, Paz și guvernul său s-au confruntat cu reacții negative la măsurile de restructurare economică, inclusiv tăieri controversate ale subvențiilor pentru combustibili. Țara se află în prezent într-una dintre cele mai grave crize economice din ultimele decenii.
Protestatarii au ieșit în stradă în Bolivia pentru a-și exprima frustrarea față de reformele de piață liberă ale lui Paz. Instalarea sa a marcat o perioadă de conducere de dreapta după aproape două decenii de guvernare a Mișcării pentru Socialism (MAS). Mii de fermieri, muncitori, mineri și profesori au denunțat reformele. Poliția antidisturbii s-a ciocnit din nou cu protestatarii în capitala La Paz la începutul acestei săptămâni.
Deși Paz a recunoscut frustrările în declarațiile sale de miercuri, guvernul său a descris protestele ca fiind periculoase și antidemocratice. Ministrul de Externe, Fernando Aramayo, a declarat mai devreme în cursul zilei că protestele în masă și blocajele rutiere au ca scop destabilizarea țării și „perturbarea ordinii democratice”. Fostul președinte de stânga Evo Morales, care continuă să exercite influență asupra politicii boliviene, și-a exprimat sprijinul pentru demonstrații. Guvernul Paz, între timp, l-a acuzat pe Morales că instigă la tulburări.
În prezent, fostul președinte socialist se confruntă cu acuzații de viol statutory și face obiectul unui mandat de arestare. Aliații săi, însă, susțin că acuzațiile fac parte dintr-un efort de a-l elimina din viața politică. Administrația președintelui american Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru Paz, a cărui alegere este văzută ca parte a unei schimbări regionale spre dreapta.
„Să nu existe nicio greșeală: Statele Unite sprijină ferm guvernul constituțional legitim al Boliviei”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio într-o postare pe rețelele sociale miercuri. „Nu vom permite infractorilor și traficanților de droguri să răstoarne lideri aleși democratic în emisfera noastră.” Paz a criticat, de asemenea, președintele columbian Gustavo Petro, care s-a certat frecvent cu guvernele de dreapta din regiune, pentru comentariile recente în care a descris protestele drept o „insurecție populară”.
Ministerul de Externe al Boliviei a anunțat miercuri că va cere ambasadorului columbian să părăsească țara, invocând ingerința în afacerile politice interne. „Dacă îl expulzează pe ambasador doar pentru că a propus dialog și mediere, înseamnă că alunecăm spre extremism care ar putea duce la o situație foarte dificilă pentru poporul bolivian”, a spus Petro într-un interviu acordat postului local de radio Caracol.
Contextul protestelor este complex și reflectă o criză economică profundă. Bolivia se confruntă cu o inflație galopantă, o scădere a veniturilor din exporturile de gaze naturale și o creștere a șomajului. Măsurile de austeritate impuse de guvernul Paz, inclusiv eliminarea subvențiilor la carburanți, au dus la o scumpire bruscă a transporturilor și a bunurilor de bază, afectând în special populația săracă și clasa de mijloc. Sindicatele și organizațiile sociale, care au fost coloana vertebrală a sprijinului pentru fostul președinte Evo Morales, au mobilizat mii de oameni în marșuri și blocaje rutiere.
Pe lângă nemulțumirile economice, protestatarii cer și demisia lui Paz, pe care îl acuză de autoritarism și de subminarea democrației. Criticii spun că guvernul a recurs la tactici de intimidare, inclusiv arestări arbitrare și utilizarea excesivă a forței împotriva manifestanților. De asemenea, se tem că Paz încearcă să consolideze puterea în mâinile unei elite economice, în detrimentul celor mai vulnerabili.
Rolul lui Evo Morales în aceste proteste este controversat. Deși se află în exil autoimpus și se confruntă cu acuzații penale, el rămâne o figură polarizantă, dar influentă. Susținătorii săi îl văd ca pe un apărător al drepturilor popoarelor indigene și al socialismului, în timp ce adversarii îl consideră responsabil pentru instabilitatea actuală. Acuzațiile de viol statutory, pe care Morales le neagă, sunt privite de aliații săi ca o încercare de a-l elimina din viața politică.
Reacția internațională este, de asemenea, divizată. Statele Unite, sub administrația Trump, sprijină deschis guvernul Paz, văzându-l ca pe un aliat într-o regiune în care stânga a câștigat teren în țări precum Columbia, Brazilia și Chile. În schimb, președintele columbian Gustavo Petro, un fost gherilist de stânga, a criticat dur reprimarea protestelor și a oferit medierea Columbiei, ceea ce a dus la expulzarea ambasadorului columbian.
Această criză evidențiază fragilitatea democrației în Bolivia și provocările cu care se confruntă țările din America Latină în gestionarea tranzițiilor politice și a crizelor economice. Pe măsură ce Paz încearcă să remanieze cabinetul pentru a calma spiritele, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a opri valul de nemulțumire sau dacă Bolivia se îndreaptă spre o perioadă și mai tulbure.
De ce este important:
Situația din Bolivia este un semnal de alarmă pentru întreaga regiune. Criza arată cum măsurile de austeritate impuse fără un dialog social adecvat pot duce la instabilitate politică și la violență. De asemenea, implicarea actorilor internaționali, precum SUA și Columbia, reflectă rivalitățile geopolitice din America Latină, unde lupta între stânga și dreapta continuă să modeleze destinele națiunilor. Pentru cititorii români, această criză oferă o lecție despre importanța echilibrului între reformele economice și protecția socială, precum și despre riscurile polarizării politice extreme.
