Peste 80 de parlamentari laburiști i-au cerut să plece, iar patru miniștri juniori și-au dat deja demisia. Cel mai recent, secretarul pentru Sănătate, Wes Streeting, un rival declarat al lui Starmer, a anunțat joi că demisionează, iar vineri dimineața l-a susținut public pe Andy Burnham, primarul Greater Manchester, ca potențial înlocuitor. „Avem nevoie de cei mai buni jucători pe teren. Fără îndoială, Andy Burnham este unul dintre ei”, a scris Streeting pe X. „Andy este cea mai bună șansă de a câștiga, iar acest lucru ar trebui să prevaleze asupra avantajelor fracționale sau a sprijinirii unei singure persoane.”
Burnham, o figură populară în rândul laburiștilor, a fost blocat anterior de Comitetul Executiv Național (NEC) al partidului să candideze pentru un loc în Parlament. Acum, însă, mai mulți parlamentari laburiști spun că se așteaptă ca NEC să îi permită să participe la o alegere parțială în circumscripția Makerfield, nord-vestul Angliei. Deputatul laburist Josh Simons și-a dat deja demisia din funcție pentru a-i face loc lui Burnham. Ziarul The Guardian a relatat vineri că lidera adjunctă a Partidului Laburist, Lucy Powell, și-a exprimat sprijinul pentru revenirea lui Burnham în Parlament. „Îl susțin pe deplin în dorința sa de a se întoarce în Parlament”, a declarat ea, adăugând că „nu va exista absolut nicio încercare de a-l opri”.
Chiar și sindicatele, tradițional aliați ai laburiștilor, s-au alăturat valului de susținere. Joanne Thomas, secretarul general al Uniunii Muncitorilor din Magazine, Distribuție și Industrii Conexe (USDAW), a declarat că sindicatul sprijină candidatura lui Burnham. Totuși, drumul spre 10 Downing Street nu este deloc simplu. NEC trebuie să decidă în zilele următoare dacă îi permite lui Burnham să candideze. Dacă da, alegerile parțiale ar putea avea loc în iunie, iar Nigel Farage, liderul formațiunii de extremă-dreapta Reform UK, a promis că „va da totul” în această competiție.
Dacă Burnham devine deputat, va avea nevoie de sprijinul a 81 de parlamentari laburiști (20% din partid) pentru a lansa o provocare oficială la adresa lui Starmer. Oricare alt potențial candidat ar avea nevoie de același număr de susținători, în timp ce Starmer ar fi automat inclus în cursă pentru a-și apăra poziția. O altă posibilă candidată, Angela Rayner, a anunțat joi că autoritățile fiscale au clarificat situația sa fiscală, un episod care fusese considerat anterior un obstacol pentru o viitoare candidatură la conducerea partidului.
Contextul acestei crize este unul complex. Starmer a preluat conducerea Partidului Laburist în 2020, promițând să readucă partidul la valorile sale tradiționale, după perioada lui Jeremy Corbyn. Însă criticii spun că a împins partidul prea mult spre centru-dreapta, transformându-l într-un „nou Partid Conservator”. Alegerile locale au arătat că electoratul nu este mulțumit de această direcție. Laburiștii au pierdut sute de locuri în consiliile locale, iar sprijinul pentru partid a scăzut dramatic în circumscripțiile-cheie.
Pe lângă problemele interne, Starmer se confruntă și cu o opoziție tot mai agresivă din partea conservatorilor și a lui Reform UK. Farage, care a candidat deja la alegerile generale, vede în această criză o oportunitate de a câștiga teren. „Vom arunca absolut totul în această competiție”, a spus el, referindu-se la alegerile parțiale din Makerfield.
În acest peisaj politic tensionat, soarta lui Starmer pare incertă. Deși a refuzat să demisioneze, presiunile din interiorul partidului și din afara lui cresc. Unii analiști consideră că, dacă Burnham reușește să devină deputat și să adune sprijinul necesar, Starmer ar putea fi forțat să organizeze alegeri anticipate pentru conducerea partidului. Alții cred că Starmer va încerca să reziste, bazându-se pe sprijinul aripii moderate a partidului.
În orice caz, această criză reflectă o nemulțumire profundă în rândul laburiștilor și al electoratului britanic. Reformele promise de Starmer – în domeniul sănătății, al educației și al economiei – au fost lente și adesea blocate de birocrație sau de opoziția internă. Numirea lui Mandelson, un personaj controversat, a fost doar vârful aisbergului. Iar alegerile locale au arătat că paciența alegătorilor s-a epuizat.
De ce este important:
Această criză politică din Marea Britanie are implicații majore nu doar pentru viitorul Partidului Laburist, ci și pentru direcția în care se îndreaptă țara. O schimbare la conducerea partidului ar putea duce la o reorientare politică semnificativă, fie spre stânga (dacă Burnham câștigă), fie spre centru (dacă Starmer rămâne). În plus, ascensiunea lui Nigel Farage și a Reform UK ar putea remodela spectrul politic britanic, influențând alegerile generale viitoare. Pentru România și Europa, stabilitatea politică a Marii Britanii este crucială, mai ales în contextul relațiilor post-Brexit și al cooperării în domeniul securității și al economiei.
