Conform datelor furnizate de agenția Reuters, țițeiul american de referință West Texas Intermediate (WTI) a închis în creștere cu 6,95%, la 106,88 dolari pe baril, în timp ce țițeiul Brent, reperul internațional, a urcat cu 6,08%, sau 6,77 dolari, ajungând la 118,03 dolari pe baril. În cursul zilei, Brentul a atins chiar un maxim al ultimelor șase luni, depășind pentru scurt timp 120 de dolari. Joi dimineața, contractele futures pentru luna iunie ale Brentului continuau să crească, ajungând la 119,94 dolari pe baril, iar cele ale WTI la 107,51 dolari.
Contextul acestei explozii a prețurilor este războiul dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, care durează deja de două luni. Forțele iraniene au impus o blocadă asupra Strâmtorii Hormuz, o rută vitală prin care trece aproximativ o cincime din consumul global de petrol, iar Statele Unite au răspuns prin asedierea porturilor iraniene și a navelor comerciale care încearcă să transporte țiței. Această confruntare a dus la o criză energetică globală, iar efectele se resimt deja în întreaga lume.
Un oficial de la Casa Albă a declarat miercuri că președintele Donald Trump s-a întâlnit cu directorii marilor companii petroliere americane pentru a discuta modalități de a minimiza impactul asupra consumatorilor americani, în cazul în care asediul porturilor iraniene va continua luni de zile. „Președintele și directorii executivi au discutat despre măsurile pe care le-a luat deja pentru a calma piețele globale de petrol și despre pașii pe care îi putem face pentru a menține blocada actuală luni de zile, dacă va fi necesar, și pentru a minimiza impactul asupra consumatorilor americani”, a spus oficialul.
Vestea acestor discuții a amplificat temerile pieței privind o întrerupere prelungită a aprovizionării, mai ales că Pentagonul a dezvăluit pentru prima dată că războiul împotriva Iranului a costat deja armata americană 25 de miliarde de dolari. „Perspectivele pentru o rezolvare pe termen scurt a conflictului din Iran sau pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămân sumbre”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață la IG, într-o notă.
Impactul asupra regiunii Asia-Pacific este deosebit de sever. Barnaby Lo, corespondent Al Jazeera la Seul, Coreea de Sud, a explicat că aproape întreaga regiune depinde de importurile de petrol, iar o mare parte din acestea provin din Orientul Mijlociu. „Cu prețul Brentului atingând 120 de dolari pe baril, nu există nicio îndoială că acest lucru va avea un impact uriaș asupra regiunii. Banca Asiatică de Dezvoltare și-a redus deja prognoza de creștere pentru regiune de la 5,1% la 4,7% în acest an”, a spus Lo. „Milione, dacă nu chiar miliarde de oameni din regiune suferă deja de prețurile ridicate la combustibili, precum și de prețurile mai mari la bunurile de bază și la mărfuri”, a adăugat el.
În același timp, președintele Trump a salutat miercuri retragerea anunțată a Emiratelor Arabe Unite (EAU) din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), numind-o „o mișcare grozavă”. Trump a spus că președintele EAU, Mohamed bin Zayed Al Nahyan, este „foarte inteligent” și probabil că vrea să meargă pe „propriul său drum”. „Cred că, în cele din urmă, este un lucru bun pentru scăderea prețului gazului, pentru scăderea prețului petrolului, pentru scăderea prețului la toate”, a adăugat Trump.
EAU au anunțat marți că vor părăsi OPEC și alianța mai largă OPEC+ începând cu 1 mai. Experții se așteptau la această mișcare, deoarece decizia EAU de a părăsi cartelul vine după ani de nemulțumire deschisă față de politica OPEC de a limita producția membrilor ca modalitate de a controla prețurile și de a stabiliza piața. Cu toate acestea, specialiștii intervievați de Al Jazeera au subliniat că plecarea EAU este puțin probabil să aibă un impact imediat asupra pieței, deoarece exporturile EAU, la fel ca cele ale tuturor țărilor vecine, sunt în prezent constrânse de controlul iranian asupra Strâmtorii Hormuz.
Deși ieșirea EAU din OPEC i-ar permite să crească producția după reluarea exporturilor, analiștii spun că este puțin probabil ca acest lucru să afecteze fundamentele pieței în acest an, mai ales având în vedere închiderea Strâmtorii Hormuz și alte întreruperi ale producției cauzate de război. „Țările din Golf, inclusiv EAU, vor avea nevoie de luni de zile pentru a reveni la volumele de producție de dinainte de război”, au notat analiștii de la Wood Mackenzie într-un raport citat de Reuters.
Pe scurt, prețul petrolului continuă să crească vertiginos, fără o soluție la orizont pentru conflictul dintre SUA-Israel și Iran, iar aprovizionarea cu combustibili rămâne blocată în Strâmtoarea Hormuz. În timp ce administrația Trump încearcă să găsească modalități de a atenua impactul asupra consumatorilor americani, restul lumii, în special Asia-Pacific, resimte deja efectele unei crize energetice fără precedent.
De ce este important:
Această creștere a prețului petrolului nu este doar o fluctuație de piață, ci un semnal de alarmă pentru economia globală. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute de tranzit pentru țiței, iar blocarea acesteia amenință să provoace o recesiune globală, în special în țările în curs de dezvoltare din Asia. De asemenea, retragerea EAU din OPEC ar putea remodela alianțele energetice și ar putea duce la o concurență mai mare pe piața petrolului, dar efectele pe termen scurt sunt limitate de conflictul militar. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a anticipa evoluțiile economice și geopolitice viitoare.
