În ciuda deciziei controversate a administrației Trump de a suspenda temporar Legea Maritimă Jones Act, costurile de transport maritim au continuat să crească cu peste 10 procente în doar o lună, punând o presiune imensă asupra economiei globale și a consumatorilor americani. Această situație paradoxală evidențiază complexitatea crizei energetice actuale și limitările instrumentelor politice în fața unui conflict armat de proporții în Orientul Mijlociu.
Legea Jones Act, cunoscută oficial sub numele de Merchant Marine Act din 1920, reprezintă o reglementare fundamentală a politicii maritime americane. Conform acestei legi, toate mărfurile transportate între porturile din Statele Unite trebuie să fie transportate pe nave construite în SUA, arborând pavilion american și controlate în majoritate de proprietari americani. Scopul inițial al acestei legislații era de a proteja industria navală americană și de a asigura o flotă comercială națională puternică. Totuși, în timpuri de criză, această lege poate crea blocaje semnificative în lanțul de aprovizionare, limitând dramatic numărul de tancuri disponibile pentru transportul intern de combustibili și alte produse energetice.
Administrația Trump a emis o derogare de 60 de zile pentru Legea Jones Act, care a intrat în vigoare la 18 martie, într-un moment în care mișcarea aprovizionărilor energetice prin Strâmtoarea Hormuz era grav afectată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Strâmtoarea Hormuz reprezintă o cale navigabilă strategică de o importanță crucială pentru comerțul energetic global, transportând aproximativ 20 la sută din întreaga ofertă mondială de petrol și gaze naturale lichefiate. Închiderea sau perturbarea acestei rute comerciale are consecințe catastrofale asupra piețelor energetice mondiale.
Cu toate acestea, la aproape 30 de zile de la emiterea derogării, impactul acesteia asupra prețurilor la petrol rămâne aproape inexistent. Experții în domeniu au calculat că beneficiul pentru consumatorul american de la coasta de est ar putea fi de doar aproximativ 3 cenți per galon, în timp ce pe coasta Golfului Mexic creșterea ar putea fi și mai mică. Aceste modificări minime ale prețurilor sunt complet eclipsate de creșterile spectaculoase ale prețurilor la petrol, care continuă să urce într-un ritm alarmant.
Profesorul Usha Haley de la Wichita State University, specialist în management și politici energetice, a declarat pentru Al Jazeera că modificările preconizate sunt atât de nesemnificative încât sunt complet eclipsate de salturile bruște ale prețurilor petrolului. Această evaluare pessimistă este susținută de datele concrete ale pieței energetice, care arată o tendință îngrijorătoare de creștere.
Prețurile petrolului au continuat să urce în mod susținut pe fondul conflictului în desfășurare, care perturbă grav tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz. Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 4 procente într-o singură zi, în contextul blocadei americane a porturilor iraniene, ajungând la 98,91 dolari pe baril după ce anterior în aceeași zi atinseseră nivelul de 101,03 dolari. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,53 dolari, respectiv 2,6 procente, ajungând la 99,10 dolari pe baril. Această evoluție marchează o escaladare semnificativă a costurilor energetice la nivel global.
Marina militară americană a impus o blocadă a porturilor iraniene luni, vizând prevenirea oricărui transport de petrol către și dinspre Iran, ca urmare a eșecului negocierilor dintre reprezentanții americani și iranieni de a ajunge la un acord diplomatic. Această acțiune militară a intensificat tensiunile din regiune și a agravat criza energetică globală, determinând o reacție în lanț pe piețele financiare internaționale.
Presiunea economică se resimte și la pompele de benzină din Statele Unite, unde consumatorii resimt direct impactul acestor perturbări globale. Asociația Americană a Automobilului (AAA) raportează că prețul mediu al benzinei a ajuns la 4,125 dolari pe galon (3,78 litri), comparativ cu 3,63 dolari în urmă cu o lună. Această creștere de aproximativ 14 la sută în doar patru săptămâni reprezintă unul dintre cele mai semnificative salturi de prețuri într-un interval atât de scurt din ultimii ani.
Companiile de transport maritim au fost nevoite să-și adapteze dramatic rutele pentru a evita zona de conflict. În cursul ultimei luni, peste 34.000 de nave au deviat de la tranzitarea Strâmtorii Hormuz, căutând rute alternative mai lungi și mai costisitoare. Această redirecționare masivă a traficului maritim a creat o presiune suplimentară asupra capacității de transport global și a contribuit la creșterea tarifelor de shipping.
Indicele Containerized Freight, care servește drept reper pentru costurile containerelor de transport maritim, a crescut cu peste 10 procente în ultimele 30 de zile și este acum cu peste 35 la sută mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Aceste majorări tarifare se traduc în costuri mai ridicate pentru bunurile de consum și în presiuni inflaționiste la nivel macroeconomic.
În luna martie, giganții transportului maritim Maersk și Hapag-Lloyd au suspendat rutele navelor prin strâmtoare, acea cale navigabilă care conectează Golful Oman de Golful Persic. Decizia acestor companii majore reflectă gravitatea situației de securitate din regiune și reticența industriei de shipping de a-și expune echipajele și navele la riscuri nejustificate.
Chiar în primele zile ale războiului american-israelian împotriva Iranului, mai mulți mari asigurători de nave au anulat acoperirea riscului de război pentru navele care călătoresc prin această cale navigabilă strategică. Printre companiile care au luat această decizie s-au numărat asigurătorii norvegieni Gard și Skuld, precum și britanicul NorthStandard. Această retragere a asigurătorilor a descurajat puternic proprietarii de nave să traverseze Golful.
Deși de atunci asigurarea maritimă a devenit din nou disponibilă, costurile sunt acum de aproximativ zece ori mai mari decât înainte de izbucnirea războiului, reflectând riscurile sporite din regiune. Experții în domeniu au declarat că prețurile la combustibili se vor normaliza doar atunci când traficul prin strâmtoare va reveni la nivelurile anterioare conflictului, ceea ce pare tot mai improbabil în viitorul apropiat.
Criza energetică actuală demonstrează interdependența complexă dintre conflictele geopolitice, piețele energetice globale și traiul de zi cu zi al consumatorilor obișnuiți. Suspendarea Legii Jones Act, deși bine intenționată, s-a dovedit a fi o măsură insuficientă în fața unei perturbări de o asemenea amploare. Lanțurile de aprovizionare globale rămân vulnerabile la șocuri externe, iar instrumentele de politică internă au capacitate limitată de a contracara efectele unui conflict armat internațional major. Situația actuală subliniază necesitatea urgentă a unor soluții diplomatice pentru încheierea conflictului și restabilirea stabilității în regiunea Golfului Persic.
Prețurile la energie continuă să crească în ciuda suspendării Jones Act de către Trump: Un analiză profundă a crizei energetice globale
