Într-un moment crucial pentru istoria Haitului, primii militari străini ai unei noi forțe susținute de Organizația Națiunilor Unite au sosit în capitala Port-au-Prince, marcând începutul unei noi misiuni internaționale destinate combaterea violenței generate de găștile criminale care au acaparat mare parte din țară. Acest eveniment reprezintă un punct de cotitură în eforturile internaționale de a restabili ordinea într-o națiune sufocată de haos și instabilitate politică de mai bine de trei ani.
Forța de Suprimare a Găștilor (GSF) a anunțat oficial că un contingent inițial format din militari din Ciad a aterizat pe aeroportul internațional din Port-au-Prince, fiind însoțit de Jack Christofides, un înalt funcționar al ONU originar din Africa de Sud, care va conduce operațiunile acestei misiuni. Sosirea acestora marchează primul transfer de trupe către Forța de Suprimare a Găștilor, o inițiativă care promite să devină cea mai mare prezență militară internațională în Haiti de la最后一次ele misiuni ale ONU.
Într-o declarație oficială difuzată prin intermediul rețelelor de socializare, Forța de Suprimare a Găștilor a confirmat că Jack Christofides a sosit în capitala haitiană în calitate de Reprezentant Special al GSF. O echipă avansată de forțe ciadieneze a accompagnat funcționarul ONU, stabilind astfel baza pentru viitoarea expansiune a misiunii. Deși detaliile specifice despre această desfășurare inițială au fost păstrate confidențiale, reprezentanții ONU au promis mai multe informații pe măsură ce operațiunile vor avansa.
Forța de Suprimare a Găștilor are obiectivul ambițios de a ajunge la un efectiv de 5.500 de persoane și beneficiază de un mandat inițial de 12 luni, care poate fi reînnoit în funcție de evoluția situației din teren. Misiunea a fost autorizată oficial în septembrie anul trecut în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate ONU, care a conceput această forță ca o alternativă la misiunea de securitate multinațională condusă de Kenya, desfășurată începând cu 2023.
Misiunea kenyeză, deși bine intenționată, s-a dovedit incapabilă să controleze violența găștilor din Haiti. Responsabilii au atribuit acest eșec lipsei cronice de finanțare, numărului insuficient de personal și absenței sprijinului instituțional necesar pentru a face față unei amenințări de o asemenea amploare. Găștile criminale au continuat să se extindă, profitând de slăbiciunea statului haitian și de incapacitatea forțelor de securitate locale de a acționa eficient.
Noua Forță de Suprimare a Găștilor a fost propusă inițial de Statele Unite ale Americii și Panama, cu scopul declarat de a „neutraliza, izola și descuraja" găștile care terrorizează Haiti. Spre deosebire de misiunea kenyeză, al cărei mandat se limita la sprijinirea poliției locale, Forța de Suprimare a Găștilor va avea autoritatea de a efectua arestări pe teritoriul haitian, o atribuție care îi conferă puteri considerabil mai mari.
Propunerea a beneficiat de un suport larg în Consiliul de Securitate ONU, cu douăsprezece membri votând în favoarea implementării sale. În ciuda acestui consens aparent, trei națiuni au ales să se abțină de la vot: China, Rusia și Pakistan. Reprezentantul rus, Vassily Nebenzia, a criticat dur inițiativa, descriind-o drept „grăbită" și „prost concepută", și a avertizat că aceasta ar putea deschide ușa către abuzuri grave. Nebenzia a argumentat că mandatul forței permite membrilor săi „să folosească forța împotriva oricui și tuturor celor etichetați cu termenul vagi «găști»".
Această critică nu este lipsită de temei istoric. Haiti are o istorie îndelungată și dureroasă privind intervențiile străine. Poate cel mai recent și mai devastator exemplu este legat de earthquake-ul ucigaș din 2010, când o epidemie de holeră a fost legată de practicile sanitare precare ale paznicilor de pace ONU. Boala a ucis aproximativ 10.000 de persoane, lăsând în urmă un bilant tragic care continuă să afecteze relația dintre Haiti și comunitatea internațională. În plus, personalul ONU staționat în Haiti a fost acuzat de multiple acte de agresiune sexuală în anii 2000 și 2010, adăugând un alt strat de neîncredere față de prezența militară internațională.
Violența găștilor în Haiti a explodat în ultimii ani, în special după asasinarea președintelui Jovenel Moise în iulie 2021. Moise a fost ucis în locuința sa privată în circumstanțe încă neelucitate pe deplin, iar moartea sa a creat un真空 de putere într-o țară deja fragilizată. De la victoria sa în alegerile din 2016, nicio alegere prezidențială nu a mai fost organizată, iar Moise amânase pe termen nedeterminat alegerile legislative în timpul mandatului său. Ultimii senatori aleși democratic au văzut mandatele lor expirând în 2023, lăsând țara fără un legislativ funcțional.
Grupurile criminale au profitat de acest haos politic pentru a contesta legitimitatea liderilor haitiani și pentru a-și extinde controlul asupra teritoriului național. Se estimează că până la 90% din capitala Port-au-Prince se află sub controlul găștilor, cu aproximativ 26 de grupuri criminale operând în această zonă dens populată. Violența a atins un nivel fără precedent, transformând cartiere întregi în zone de război urban.
În ianuarie anul acesta, ONU a estimat că cel puțin 16.000 de persoane au fost ucise de la începutul anului 2022, iar peste 1,5 milioane de persoane au fost forțate să-și părăsească locuințele. Multe dintre aceste persoane deplasate trăiesc în condiții precare, lipsite de hrană adecvată și acces la servicii medicale de bază. Un raport mai recent a dezvăluit că, în perioada martie 2025 - 15 ianuarie a acestui an, au fost raportate cel puțin 5.519 de decese legate de găști și 2.608 de răniți. Raportul descrie practici odioase, inclusiv victimele închise și supuse unor „procese" conduse de găști. Unele victime au fost eliberate după plata unei amenzi, în timp ce altele au fost împușcate mortal, iar corpurile lor au fost incendiate. Au fost documentate și cazuri de violență sexuală folosită ca instrument de pedeapsă.
Sosirea Forței de Suprimare a Găștilor coincide cu eforturile Haitului de a organiza alegeri naționale după ani de întârzieri. Țara plănuiește să organizeze un prim tur de votare în luna august a acestui an, iar aproximativ 300 de partide și grupuri politice s-au înregistrat pentru a participa la scrutin. Haiti este în prezent condus de prim-ministrul interimar Alix Didier Fils-Aime, care a avut recent întâlniri cu oficiali ONU pentru a discuta despre eforturile de suprimare a găștilor.
Rămâne de văzut dacă această nouă intervenție internațională va reuși acolo unde altele au eșuat. Experiența istorică a Haiti cu forțele străine este marcată de dezamăgiri și tragedii, iar scepticismul populației este pe bună dreptate ridicat. Cu toate acestea, într-o țară aflată în pragul collapsului total, Forța de Suprimare a Găștilor reprezintă poate ultima șansă pentru redresare și pentru restabilirea unui minim de ordine și democrație.
Primii militari ai Forței de Suprimare a Găștilor susținută de ONU au sosit în Haiti: O nouă speranță sau o repetare a eșecurilor trecute?
