Incidentul a avut loc pe 19 mai, când marina israeliană a interceptat în apele internaționale, la sud de Cipru, vasele Global Sumud Flotilla, care transportau ajutoare pentru Gaza. Peste 400 de activiști din aproximativ 40 de țări au fost reținuți, iar 37 dintre aceștia erau cetățeni francezi. Aceștia au descris arestarea ca fiind „extrem de violentă”, „umilitoare” și „dezumanizantă”. Mărturiile lor au declanșat un val de indignare internațională, mai ales după ce ministrul israelian de extremă-dreapta, Itamar Ben-Gvir, a postat un videoclip în care îi batjocorește pe activiști legați și legați la ochi, întinși pe jos. Barrot a reacționat prompt, interzicându-i lui Ben-Gvir intrarea în Franța și convocând ambasadorul israelian.
Una dintre activiste, Meriem Hadjal, în vârstă de 38 de ani, a povestit că a fost „pipăită” de soldații israelieni și s-a temut că va fi violată când a fost forțată să intre într-un container întunecat. În loc de viol, a primit palme peste cap. Un alt activist, Adrien Jouan, a arătat vânătăi pe spate și a susținut că a fost bătut în timpul detenției. El a sugerat că activiștii non-albi au fost tratați mai dur decât cei albi. Organizația Global Sumud Flotilla, care a coordonat transportul, a documentat cel puțin 15 cazuri de abuz sexual. Avocații francezi ai activiștilor au anunțat că vor depune o plângere separată pentru viol, tortură și umilire.
Suhad Bishara, directorul juridic al centrului israelian pentru drepturile palestinienilor Adalah, a declarat pentru Al Jazeera că, fără tragere la răspundere, Israelul va continua să folosească violența împotriva activiștilor. „Pe baza relatărilor primite și a experienței de peste un deceniu de reprezentare a participanților la flotile, acesta pare a fi cel mai grav caz de tratament inuman documentat în ultimii zece ani, putând echivala cu tortura”, a spus Bishara. Avocații Adalah au fost informați despre violențe fizice repetate care au provocat răni grave, poziții de stres prelungite și umilire sexuală.
Flotila a pornit din portul turcesc Marmaris cu peste 50 de ambarcațiuni, încercând să spargă blocada ilegală a Gazei, pe care Națiunile Unite și organizațiile pentru drepturile omului o consideră o pedeapsă colectivă. Israelul a interceptat vasele, a reținut activiștii în condiții dure și apoi i-a deportat pe toți străinii. Deși mai mulți aliați ai Israelului, inclusiv Franța, Canada și Australia, au criticat tratamentul aplicat, sprijinul pentru operațiunile militare israeliene în Gaza, Cisiordania, Iran și Liban rămâne în mare parte intact.
Activiștii francezi au refuzat să se întâlnească cu guvernul francez pentru a discuta experiențele lor, acuzându-l că sprijină „războiul genocidar” al Israelului în Gaza. Această anchetă a procurorilor francezi reprezintă un pas important spre responsabilizare, dar rămâne de văzut dacă va duce la sancțiuni concrete sau la schimbarea politicii externe a Franței față de Israel.
De ce este important:
Această anchetă marchează o premieră în ceea ce privește asumarea răspunderii pentru abuzurile comise de forțele israeliene împotriva activiștilor internaționali. Dacă va fi dusă până la capăt, ar putea stabili un precedent juridic important, demonstrând că niciun stat nu este mai presus de legea internațională. De asemenea, subliniază tensiunile tot mai mari dintre Israel și aliații săi tradiționali, pe fondul războiului din Gaza și al încălcărilor sistematice ale drepturilor omului. Pentru activiștii care încearcă să spargă blocada Gazei, această anchetă oferă o rază de speranță că vocile lor nu vor fi ignorate și că abuzurile nu vor rămâne nepedepsite.
