Khan, un avocat britanic în vârstă de 56 de ani, neagă cu fermitate acuzațiile. Acuzatoarea sa, identificată doar ca „Sarah”, a declarat recent pentru CNN că procurorul a avut un comportament inadecvat, inclusiv atingerea și mângâierea ei în timp ce ea pretindea că doarme. „Nu poate exista consimțământ atunci când există o asemenea diferență de putere”, a spus Sarah. Ca urmare a acestor acuzații, CPI l-a suspendat pe Khan din funcțiile oficiale, pe baza unui raport al ONU și a recomandărilor unui panel de experți judiciari.
Pentru ca Khan să fie demis, este nevoie de o majoritate absolută de cel puțin 63 de voturi din cele 125 de state membre. Votul este programat pentru ora locală 15:00 (19:00 GMT), iar rezultatul este așteptat în jurul orei 17:30 (21:30 GMT). Dacă va fi demis, se va declanșa imediat procesul de alegere a unui nou procuror, care nu va fi probabil instalat înainte de anul viitor. Important de menționat: mandatele de arestare emise de CPI rămân valabile, deoarece doar judecătorii curții le pot retrage.
Avocata lui Khan, Sareta Ashraph, a declarat pentru CNN că acesta neagă „orice formă de contact sexual, relație, consensuală sau nu” cu presupusa victimă. Khan a calificat procedura CPI drept „nejustificată și ilegală”, susținând că suspendarea sa a încălcat propriile reguli ale curții. Avocații săi au subliniat că un panel de judecători independenți a constatat că nu există dovezi care să stabilească acuzațiile dincolo de orice îndoială rezonabilă. De asemenea, ei au argumentat că Khan ar trebui să aibă dreptul de a răspunde acuzațiilor în cadrul votului de astăzi, dar i se interzice accesul din cauza sancțiunilor americane împotriva sa.
Cazul lui Khan s-a împletit inextricabil cu una dintre cele mai mediatizate investigații ale CPI – cea privind crimele de război din Gaza. Ca procuror, Khan a condus anchete în multiple conflicte, dar decizia sa din 2024 de a solicita mandate de arestare pentru liderii israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu și ministrul apărării de atunci, Yoav Gallant, a provocat o reacție furioasă din partea guvernelor și grupurilor de advocacy. Aliatul Israelului, Statele Unite, a impus sancțiuni lui Khan și altor oficiali CPI, promițând „un răspuns la nivelul întregului guvern pentru a dezactiva sistematic” capacitatea tribunalului de a funcționa.
„Considerațiile politice au fost integrate în acest caz, mai ales că este prima dată când un procuror urmărește mandate împotriva unui aliat occidental”, a declarat Iva Vukusic, cercetătoare la Universitatea Utrecht. Khan și unii dintre susținătorii săi susțin că acuzațiile împotriva sa sunt motivate politic. Fostul șef al diplomației UE, Josep Borrell, a scris într-un editorial că acest caz „face parte, evident, dintr-o ofensivă mai amplă împotriva CPI”. Un grup de organizații palestiniene a trimis o scrisoare deschisă exprimându-și îngrijorarea cu privire la ancheta împotriva lui Khan, acuzând comitetul executiv al CPI de „ingerință politică nejustificată” și de „subminarea procesului disciplinar”.
Acuzatoarea Sarah a respins însă orice legătură între plângerea sa și presiunile politice. „Cred că multe părți au combinat cele două lucruri pentru propria agendă”, a spus Sarah pentru CNN, adăugând că această confuzie „a servit doar la distragerea atenției și la deturnarea de la validitatea” plângerii sale.
Votul de astăzi este un moment de cotitură pentru CPI. Dacă Khan va fi demis, se va deschide un vid de conducere într-un moment critic, când curtea investighează unele dintre cele mai grave crime internaționale. Pe de altă parte, dacă va fi menținut, acuzațiile de hărțuire sexuală vor rămâne o pată asupra instituției. Indiferent de rezultat, acest caz evidențiază fragilitatea justiției internaționale în fața presiunilor politice și a scandalurilor interne.
De ce este important:
Acest vot nu decide doar soarta unui procuror, ci și viitorul Curții Penale Internaționale într-un moment în care aceasta încearcă să-și afirme autoritatea în fața marilor puteri. Demiterea lui Khan ar putea fi interpretată ca o victorie a taberei care se opune investigațiilor privind crimele de război din Gaza, în timp ce menținerea sa ar putea consolida ideea că CPI poate face față presiunilor externe. În plus, cazul ridică întrebări serioase despre modul în care sunt tratate acuzațiile de hărțuire sexuală în cadrul organizațiilor internaționale și despre echilibrul dintre justiție și politică.
