Ahmad Adel Abu Mukho, în vârstă de 24 de ani, și Ouda Abdul Rahim Abu Salha, de 26 de ani, au fost împușcați mortal de soldații israelieni după ce coloniști evrei au atacat satul Deir Jarir. Potrivit martorilor și surselor locale, totul a început când un grup de coloniști înarmați, veniți din așezările ilegale din apropiere, au intrat în sat și au început să vandalizeze proprietăți și să atace locuitorii. Forțele de ocupație israeliene au intervenit, dar în loc să îi oprească pe coloniști, au deschis focul asupra palestinienilor care încercau să își apere casele. Cei doi tineri au fost uciși pe loc, iar alți câțiva au fost răniți.
Vestea morții lor s-a răspândit rapid în satele vecine. În localitatea Al-Mazra'a al-Sharqiya, unde era organizată proiecția finalei Cupei Mondiale, ecranul imens a fost oprit brusc. Oamenii au început să plângă și să strige lozinci împotriva ocupației. În loc să urmărească meciul, sute de persoane s-au alăturat cortegiului funerar care a străbătut străzile, purtând trupurile neînsuflețite ale celor doi martiri. „Nu putem sărbători când sângele fraților noștri este vărsat”, a spus unul dintre organizatorii proiecției, citat de agențiile de presă. „Fotbalul este bucurie, dar realitatea noastră este durere.”
Acest incident nu este un caz izolat. De la începutul anului 2024, peste 300 de palestinieni au fost uciși în Cisiordania ocupată, potrivit datelor Ministerului Sănătății palestinian. Atacurile coloniștilor s-au intensificat după 7 octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac asupra Israelului, iar răspunsul militar israelian a devastat Fâșia Gaza. În Cisiordania, armata israeliană a efectuat raiduri aproape zilnice, iar coloniștii, adesea înarmați și protejați de armată, au atacat sate palestiniene cu o frecvență alarmantă. Organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International și Human Rights Watch, au documentat zeci de cazuri de violență a coloniștilor, inclusiv incendieri de case, distrugerea de culturi agricole și uciderea de civili neînarmați.
Comunitatea internațională a condamnat în repetate rânduri violența coloniștilor și extinderea așezărilor ilegale, dar măsurile practice au fost limitate. Statele Unite, principalul aliat al Israelului, au emis declarații de îngrijorare, dar nu au impus sancțiuni semnificative. Uniunea Europeană a cerut încetarea violențelor, însă fără un mecanism de aplicare. În acest context, palestinienii se simt abandonați și neprotejați. „Lumea vede ce se întâmplă, dar nu face nimic”, a declarat un locuitor din Deir Jarir pentru Al Jazeera. „Suntem lăsați să murim în tăcere.”
Proiecția finalei Cupei Mondiale fusese organizată de un grup de tineri din Al-Mazra'a al-Sharqiya, care încercau să aducă un strop de normalitate într-o viață marcată de violență și restricții. Sute de oameni, inclusiv copii și femei, se adunaseră în jurul ecranului, așteptând să vadă finala dintre Argentina și Franța. Dar când au aflat de uciderea celor doi tineri, bucuria s-a transformat în furie și tristețe. „Am oprit proiecția imediat”, a spus un organizator. „Nu era loc de fotbal când frații noștri erau uciși.”
Înmormântarea a fost un eveniment masiv. Sute de oameni au mărșăluit prin sat, fluturând steaguri palestiniene și scandând „Allahu Akbar” și „Moarte ocupației”. Trupurile au fost înfășurate în steaguri și purtate pe umeri. Femeile au jelit, iar bărbații au tras focuri de armă în aer, un obicei funerar palestinian. Armata israeliană a fost prezentă la periferia satului, dar nu a intervenit. „Ei știu că suntem în doliu, dar nu le pasă”, a spus un bătrân.
Acest incident evidențiază o realitate sumbră: în Cisiordania ocupată, viața de zi cu zi este marcată de violență și incertitudine. Chiar și momentele de bucurie, cum ar fi o proiecție a Cupei Mondiale, pot fi întrerupte de moarte. Pentru palestinieni, fotbalul nu este doar un sport, ci o evadare temporară dintr-o realitate apăsătoare. Dar când evadarea este întreruptă de violență, amintirea rămâne: că trăiesc sub ocupație, fără drepturi fundamentale.
De ce este important:
Acest articol este important deoarece ilustrează modul în care conflictul israeliano-palestinian afectează fiecare aspect al vieții palestinienilor, inclusiv momentele de recreere și sărbătoare. Uciderea a doi tineri în timpul unui atac al coloniștilor și întreruperea unei proiecții publice a Cupei Mondiale arată că violența este omniprezentă și că palestinienii nu pot scăpa de ocupație nici măcar atunci când încearcă să se bucure de un eveniment global. De asemenea, subliniază lipsa de acțiune a comunității internaționale și nevoia urgentă de a pune capăt impunității de care se bucură coloniștii și forțele israeliene. Fără o presiune internațională reală, astfel de tragedii vor continua să se repete.
