„Nu am vrut să stricăm ceremonia, dar simțeam că tăcerea noastră ar fi fost o complicitate”, a spus Gabs, un student la științe politice. „Când am aflat că banii noștri, ai universității, sunt folosiți pentru a susține acțiuni pe care le considerăm imorale, am știut că trebuie să facem ceva.”
Protestul a fost organizat în liniște, fără a perturba în mod semnificativ desfășurarea ceremoniei. Studenții au purtat panglici verzi și au ridicat pancarte cu mesaje precum „Divest now” („Dezinvestiți acum”) și „No blood money” („Fără bani însângerați”). Unii au refuzat să-și strângă mâna oficialilor universității, iar alții au părăsit sala imediat după primirea diplomelor.
Tallula, o studentă la istorie, a explicat: „Am simțit că este datoria noastră să folosim această platformă. Absolvirea este un moment în care toată lumea se uită la tine, iar noi am vrut să arătăm că nu suntem de acord cu modul în care universitatea noastră își gestionează banii.”
Contextul acestui protest este unul mai larg, legat de conflictul israeliano-palestinian. Universitatea Cambridge, ca multe alte instituții academice din întreaga lume, se confruntă cu presiuni din partea studenților și a profesorilor pentru a-și revizui investițiile în companii care au legături cu Israelul, în special în contextul ocupației teritoriilor palestiniene și al conflictelor recente din Gaza.
„Nu este vorba doar de a fi împotriva a ceva, ci de a fi pentru dreptate”, a adăugat Gabs. „Vrem ca universitatea noastră să fie un exemplu de etică și responsabilitate. Nu putem pretinde că susținem drepturile omului și apoi să investim în companii care sunt implicate în încălcări ale acestora.”
Reacțiile la protest au fost mixte. Unii părinți și invitați au aplaudat curajul studenților, în timp ce alții au considerat că gestul lor a fost nepotrivit pentru o ceremonie de absolvire. „Am venit să-mi văd fiica absolvind, nu să asist la un protest politic”, a spus un părinte care a preferat să rămână anonim. „Înțeleg că au convingeri, dar există momente și locuri potrivite pentru astfel de acțiuni.”
Cu toate acestea, protestatarii nu par să regrete alegerea făcută. „Știm că unii oameni nu sunt de acord cu noi, dar asta nu ne face să ne îndoim de ceea ce am făcut”, a spus Tallula. „Dacă am fi tăcut, am fi fost complici. Acum, cel puțin, am ridicat o întrebare importantă.”
Universitatea Cambridge a emis un comunicat în care afirmă că respectă dreptul la protest al studenților, dar că investițiile sale sunt gestionate în conformitate cu politicile etice și legale. „Universitatea noastră se angajează să promoveze un mediu academic deschis și incluziv, iar protestele pașnice fac parte din acest angajament”, se arată în comunicat. „În ceea ce privește investițiile, acestea sunt revizuite periodic pentru a se asigura că respectă standardele noastre etice.”
Cu toate acestea, studenții nu sunt convinși. „Comunicatul lor este vag și nu abordează problema de fond”, a spus Gabs. „Vrem transparență și acțiuni concrete. Nu doar cuvinte frumoase.”
Protestul de la Cambridge face parte dintr-un val mai larg de activism studențesc la nivel global, în care tinerii cer instituțiilor de învățământ să-și asume o poziție mai clară în privința conflictelor internaționale și a drepturilor omului. De la mișcările pentru climă la cele pentru justiție socială, studenții devin din ce în ce mai vocali și mai hotărâți să-și folosească vocea pentru a influența schimbarea.
„Nu suntem doar niște tineri naivi care protestează de dragul de a protesta”, a explicat Tallula. „Am făcut cercetări, am citit rapoarte, am discutat cu experți. Știm despre ce vorbim. Și știm că, dacă nu acționăm acum, lucrurile nu se vor schimba.”
Pentru Gabs și Tallula, această acțiune nu este sfârșitul, ci începutul. „Vom continua să facem presiuni asupra universității, să organizăm dezbateri și să informăm alți studenți”, a spus Gabs. „Nu ne vom opri până când nu vom vedea o schimbare reală.”
În final, protestul de la Cambridge ridică întrebări importante despre rolul universităților în societate și despre responsabilitatea lor morală. Sunt instituțiile de învățământ doar locuri de educație, sau au și o datorie de a acționa în conformitate cu valorile pe care le predică? Pentru studenții de la Cambridge, răspunsul este clar: nu poți preda etica și drepturile omului în timp ce investești în ceea ce consideri a fi încălcări ale acestora.
De ce este important:
Acest protest subliniază o tendință globală în rândul tinerilor de a-și asuma un rol activ în modelarea politicilor instituțiilor din care fac parte. În contextul conflictului israeliano-palestinian, astfel de acțiuni atrag atenția asupra modului în care investițiile financiare pot avea implicații morale și politice. De asemenea, ele evidențiază presiunea crescândă asupra universităților de a-și revizui portofoliile de investiții pentru a se alinia cu valorile declarate de justiție socială și drepturile omului. Acest caz particular de la Cambridge ar putea inspira și alte instituții academice să-și reevalueze propriile politici de investiții, contribuind la un dialog mai larg despre etica financiară în educație.
