Atmosfera de la protest a fost una de urgență morală, dar și de frustrare politică. Participanții au purtat pancarte cu mesaje precum "Coloniștii nu sunt imuni la lege" și "Violența vărsă imaginea noastră", reflectând o conștiință agudă a daunelor colaterale pe care le provoacă aceste acțiuni pe scena diplomatică globală. "Nu putem pretinde că suntem o democrazie care respectă statul de drept în timp ce permitem grupurilor armate să acționeze ca un stat în stat în Cisjordania", a declarat un vorbitor al organizației B'Tselem, prezent la eveniment.
Contextul: O escaladă tăcută sub acoperirea războiului din Gaza
Deși oficialii israelieni susțin că violența a scăzut în ultimele luni, datele de pe teren, colectate de ONG-uri israeliene și palestiniene, precum și de biroul ONU pentru drepturile omului, descriu o realitate diferită. De la începutul războiului din Gaza, la 7 octombrie 2023, Cisjordania a devenit teatrul unei escalade fără precedent a violenței coloniștilor. Conform datelor ONU, peste 1.000 de incidente violente imputabile coloniștilor au fost înregistrate doar în primele șase luni ale războiului, rezultând în uciderea a zeci de palestinieni, rănirea a sute și distrugerea vastă a proprietăților, inclusiv recoltei de măsline – esențiale pentru economia locală.
Această violență nu este haotică, ci adesea sistematică. Rapoartele indică că grupurile de coloniști, adesea armate și uneori susținute pasiv sau activ de unități ale IDF (Forțelor de Apărare ale Israelului), conduc atacuri coordonate împotriva satelor palestiniene vulnerabile, forțând locuitorii să fugă – un fenomen pe care experții îl numesc "transfer forțat" sau "curățare etnică zilnică". Zonele din nordul Cisjordaniei, precum zonele din jurul Nablus și Hebron, sunt cele mai afectate.
Poziția oficială: Între negare și conștiința costurilor
Răspunsul guvernului israelian a fost ambivalent. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, dependent de coaliția sa de dreapta radicală care include miniștri precum Bezalel Smotrich (Finanțe) și Itamar Ben-Gvir (Securitate Națională) – amandoii locuitori ai coloniilor și susținători ai extinderii acestora – a evitat să condeneze explicit violența coloniștilor. În schimb, oficialii de la Ministerul Afacerilor Externe și din aparatul de securitate (Shin Bet, IDF) au început să lanceze alarme din ce în ce mai puternice.
Un raport recent al Shin Bet, dezvăluit de media israeliană, avertizează că violența coloniștilor "erodează legitimitatea Israelului" și "încetinează cooperarea securitară cu Autoritatea Palestiniană și statele arabe moderate". Mai mult, generalul (în rezerv) Yehuda Fox, fost comandant al Comanda Centrală a IDF (responsabilă de Cisjordanie), a declarat public că armata nu are resursele necesare pentru a proteja atât coloniștii, cât și palestinienii în fața violenței interne, criticând lipsa unei directive politice clare pentru a opri infractorii.
Impactul diplomatic: Un izolat crescut pe scena internațională
Protestul de miercuri nu a fost doar un act de conștiință internă, ci un semnal adresat partenerilor internaționali ai Israelului. Statele Unite, sub administrația Biden, au impus sancțiuni fără precedent împotriva unor coloniști extremiști și a două organizații coloniști (Lehava și Hilltop Youth), folosind ordinul executiv care vizază persoanele care destabilizează Cisjordania. Uniunea Europeană a urmat exemplul, extinzând regimul de sancțiuni.
Aceste măsuri, deși simbolice în amplitudine, semnaleză o schimbare tectonică: pentru prima dată, Occidentul tratează violența coloniștilor nu ca o problemă internă a Israelului, ci ca o amenințare pentru securitatea regională și pentru perspectiva soluției cu două state. În vizitele sale recente în regiune, secretarul de stat american Antony Blinken a subliniat repetat că "violența coloniștilor trebuie să se oprească și autorii trebuie să fie trași la răspundere", legând explicit acest lucru de normalizarea relațiilor cu Arabia Saudită și de planurile de ziua de după pentru Gaza.
Vocea disidenței interne: "Nu în numele nostru"
Protestatarii din Jerusalem reprezintă un segment al societății israeliene care se simte din ce în ce mai alienat de direcția țării. Mulți sunt veterani de război, piloți de rezervă, academicii sau supraviețuitori ai masacrelor din 7 octombrie. Pentru ei, lupta împotriva violenței coloniștilor nu este o trădare a sionismului, ci o apărare a esenței sale democratice și evreiești.
"Am luptat pentru acest stat ca să fie un far al moralității, nu un loc unde ganguri armate ard case și ucid civili sub ochii armatei", a spus pentru noi Yael, o profesoară la pension din Tel Aviv, venită special la protest. "Când văd soldați care stau deoparte în timp ce coloniștii aruncă pietre sau trag în palestinieni, îmi pierd încrederea în sistemul pe care l-am servit toată viața."
Această fractură se reflectă și în armată. Miile de rezerviști au semnat scrisori deschise refuzând să servească în Cisjordania în condițiile actuale, considerând că sunt folosiți ca scut pentru activități illegale. IDF se confruntă cu o criză de legitimitate internă fără precedent, încercată între obligația legală de a aplica legea și presiunea politică de la ministrii extremiști care văd coloniștii ca bază electorală.
Perspective: Caleauțe legale și presiune civică
Experții în drept internațional consideră că Israelul, ca putere ocupantă, are obligația legală, conform Convenției de la Geneva a IV-a, de a proteja populația civilă palestiniană. Impunitatea aproape totală – doar o mică fracțiune din dosarele deschise împotriva coloniștilor ajung în instanță, iar condamnările sunt rare și ușoare – constituie o încălcare a acestei obligații.
În acest context, protestul de miercuri este mai mult decât o manifestare; este un ultimatum adresat sistemului juridic și politic israelian. Organizațiile de drepți ale omului pregătesc noi acțiuni în instanțe, inclusiv o petiție la Curtea Supremă pentru a forța poliția și armata să aplice legea în mod egal. Internațional, se așteaptă ca Curtea Penală Internațională (CPI) să includă violența coloniștilor în ancheta sa în curs privind犯罪ele de război în teritoriile ocupate.
Concluzie: Un test pentru viitorul democrației israeliene
Evenimentele din Jerusalem nu sunt un episod izolat, ci un simptom al unei crize profunde de identitate și de guvernare. Israelul se află la un moment decisiv: va alege să fie un stat de drept care pună limite puterii militare și ideologice, sau va permite ca extremismul să redefină proiectul sionist? Răspunsul nu depinde doar de Netanyahu sau de coaliția sa, ci de capacitatea societății civile israeliene de a mobiliza, de a vota și de a cere responsabilitate. Protestul de miercuri a demonstrat că această capacitate există, dar lupta abia începe.
De ce este important:
Această problemă depășește de mult granițele Cisjordaniei. Violenta coloniștilor și impunitatea lor devin principalul argument al criticii internaționale împotriva legitimității Israelului, alimentând narativul apartheid și izoland țăra diplomatic. Pentru România și UE, parteneri strategenici ai Israelului, stabilitatea pe termen lung în regiune – esențială pentru securitatea energetică, migrație și combaterea terorismului – nu poate fi asigurată fără respectarea dreptului internațional și a drepturilor omului de ambele părți. Ignorarea acestei crize interne israeliene înseamnă a accepta o escaladă care va atinge, la urma urmei, securitatea Europei și credibilitatea ordinului internațional bazat pe reguli.
