Zona vizată se află în apropierea localității Zvërnec, un paradis natural cu lagune, păduri de pini și plaje neatinse. Aici, Kushner și partenerii săi intenționează să construiască un resort de cinci stele, cu vile, port de agrement și terenuri de golf, pe un teren care face parte dintr-o arie protejată. Potrivit documentelor consultate de presa locală, proiectul ar urma să ocupe peste 100 de hectare și să includă sute de camere de hotel, restaurante și spa-uri de lux, toate sub brandul unei rețele hoteliere americane. Costul total estimat depășește 300 de milioane de euro.
Locuitorii din zonă, însă, nu sunt deloc entuziasmați. „Nu avem nevoie de un parc de distracții pentru bogați. Avem nevoie de locuri de muncă, da, dar nu cu prețul distrugerii pădurii și a lacului”, spune Ardit Kola, un pescar din satul vecin. Sute de oameni au ieșit în stradă în fața primăriei din Vlora, cel mai apropiat oraș mare, purtând pancarte cu mesaje ca „Salvați Zvërnecul” și „Albania nu se vinde”. Protestele au fost organizate de grupuri ecologiste precum „EcoAlbania” și „Friends of the Adriatic”, care au adunat peste 5.000 de semnături într-o petiție online.
Principalul punct de conflict este statutul ecologic al terenului. Zona Zvërnec este clasificată ca sit Natura 2000, o rețea europeană de arii naturale protejate, din cauza biodiversității sale remarcabile. Aici cuibăresc specii rare de păsări, cum ar fi pelicani creț și egrete, iar laguna adăpostește bancuri de pești care susțin economia locală. Construcția unui resort ar necesita defrișarea a sute de hectare de pădure și drenarea unor părți din lagună, ceea ce ar duce la o pierdere ireversibilă a habitatelor. „Este ca și cum ai construi un hotel în mijlocul Deltei Dunării. O nebunie”, explică biologul marina Elena Çela.
Pe lângă problemele de mediu, există și o puternică dimensiune politică. Jared Kushner, fost consilier al lui Donald Trump, este cunoscut pentru afacerile sale imobiliare controversate, iar implicarea sa în Albania este privită cu suspiciune. Criticii spun că proiectul beneficiază de sprijinul explicit al guvernului albanez, condus de premierul socialist Edi Rama, care a promovat activ investițiile străine în turism. Rama a declarat că „orice proiect legal care aduce locuri de muncă și dezvoltare este binevenit”, dar opozanții îl acuză că face jocul unor interese străine, în detrimentul cetățenilor.
De altfel, aceasta nu este prima tentativă a apropiaților lui Trump de a investi în Albania. În 2022, fiul său, Eric Trump, a vizitat țara pentru a discuta despre un alt proiect imobiliar, care nu s-a materializat. Acum, Kushner încearcă să profite de climatul favorabil investițiilor din Albania, o țară care încearcă să-și diversifice economia după decenii de izolare comunistă. Cu toate acestea, mulți albanezi văd în aceste planuri o formă de neocolonialism economic.
Protestele au atras atenția organizațiilor internaționale de mediu. Greenpeace și WWF au emis declarații prin care cer autorităților albaneze să suspende proiectul și să realizeze o evaluare riguroasă a impactului asupra mediului. În plus, Comisia Europeană – de care Albania aspiră să se alăture ca stat membru – a transmis un semnal de alarmă informal, subliniind că distrugerea unui sit Natura 2000 ar putea afecta negativ procesul de aderare. Bruxelles-ul a cerut „transparență totală” în ceea ce privește orice dezvoltare în ariile protejate.
Pe plan local, primarul din Vlora, Dritan Leli, a încercat să calmeze spiritele, promițând că proiectul va respecta toate normele de mediu. „Vom asigura că resortul va fi ecologic și va include spații verzi ample”, a spus el. Dar scepticii nu se lasă convinși. „Promisiunile sunt ușor de făcut, dar când sunt bani mari la mijloc, natura pierde întotdeauna”, crede activistul Klodian Rada.
În timp ce dezbaterea continuă, un lucru este cert: acest conflict reflectă o tensiune mai amplă dintre dezvoltarea economică și protecția mediului, care devine din ce în ce mai acută în întreaga Mediterană. Albania, cu plajele sale virgine și peisajele sălbatice, se confruntă cu presiuni uriașe din partea investitorilor străini care văd în ea o ultimă frontieră turistică. În același timp, societatea civilă devine tot mai vocală și mai organizată, cerând ca vocea comunității să fie ascultată înainte de a se semna contracte.
Pentru moment, soarta Zvërnecului rămâne incertă. Guvernul nu a emis încă autorizația finală de construcție, iar protestatarii promit că nu vor ceda. „Vom continua să luptăm până când acest proiect va fi abandonat. Nu este doar despre un resort, ci despre dreptul nostru de a decide cum arată viitorul țării noastre”, spune Ardit Kola, în timp ce valurile Adriaticii lovesc țărmul în spatele lui.
