Pentru cei nefamiliarizați cu peisajul politic indian, RSS nu este doar o simplă organizație culturală. Fondată în 1925, aceasta a fost adesea descrisă drept „pilonul ideologic” al naționalismului hindus, promovând conceptul de „Hindutva” – o viziune care vede India ca o națiune fundamental hindusă, în ciuda diversității sale religioase și etnice. De-a lungul deceniilor, RSS a fost acuzată de instigare la violență împotriva minorităților, inclusiv musulmani și creștini, și de promovarea unei agende care subminează laicitatea statului indian. Deși organizația se prezintă drept una culturală și caritabilă, criticii o consideră o mișcare extremistă, cu o istorie întunecată, inclusiv implicarea în asasinarea lui Mahatma Gandhi în 1948.
Evenimentul de la New York, organizat sub egida „Universal Oneness”, a fost prezentat de organizatori drept o celebrare a diversității și a unității spirituale. Însă pentru mulți, prezența lui Bhagwat a fost un afront direct la adresa valorilor democratice și a drepturilor omului. Manifestanții, printre care se numărau activiști pentru drepturile omului, membri ai diasporei indiene, dar și americani de diverse origini, au subliniat că nu pot rămâne tăcuți în timp ce un lider al unei organizații cu un astfel de bagaj ideologic își face apariția în orașul care se mândrește cu diversitatea sa.
„Este o rușine că un astfel de eveniment are loc aici, în New York, un oraș care a fost construit pe imigrație și toleranță”, a declarat unul dintre organizatorii protestului, o femeie de origine indiană, care a cerut să rămână anonimă. „RSS nu reprezintă India, ci o viziune distorsionată a acesteia, una care exclude și marginalizează milioane de oameni. Faptul că li se oferă o platformă internațională este o trădare a luptei pentru justiție socială.”
Protestul a fost organizat de o coaliție de grupuri, inclusiv organizații pentru drepturile musulmanilor, activiști pentru libertatea de exprimare și membri ai comunității dalit (fostele „caste intangibile”). Aceștia au cerut autorităților locale să condamne evenimentul și să investigheze posibilele legături ale organizatorilor cu grupuri extremiste. Deși protestul a fost pașnic, atmosfera a fost tensionată, iar poliția a fost prezentă în număr mare pentru a preveni orice confruntare.
Această situație nu este una izolată. În ultimii ani, diaspora indiană din Statele Unite și din alte țări occidentale a devenit un câmp de luptă pentru influență politică. Guvernul Modi, aflat la putere din 2014, a investit masiv în consolidarea legăturilor cu diaspora, organizând evenimente grandioase în orașe precum New York, Londra sau Sydney, unde liderii BJP și RSS sunt primiți cu onoruri. În același timp, opoziția și activiștii au încercat să atragă atenția asupra erodării democrației în India, a creșterii violenței împotriva minorităților și a atacurilor asupra presei independente.
Un aspect important al acestui protest este modul în care reflectă diviziunile din interiorul diasporei indiene. În timp ce o parte semnificativă a comunității indiano-americane susține cu entuziasm agenda naționalistă a lui Modi, văzând în ea o sursă de mândrie națională și o promovare a intereselor Indiei pe scena globală, o altă parte, la fel de vocală, denunță ceea ce consideră a fi o alunecare periculoasă către autoritarism și intoleranță. Aceste tensiuni au fost vizibile și în cadrul protestului, unde au existat și contra-manifestanți, deși în număr mai mic, care au venit să-și exprime sprijinul pentru Bhagwat și pentru RSS.
„RSS este o organizație care a lucrat pentru binele societății indiene timp de aproape un secol”, a declarat un susținător, care a refuzat să-și dea numele. „Cei care protestează nu înțeleg cultura și tradițiile noastre. Ei sunt manipulați de forțe externe care vor să slăbească India.” Aceste schimburi de replici ilustrează cât de polarizată este comunitatea, iar evenimentele de acest tip nu fac decât să adâncească prăpastia.
Analiștii politici atrag atenția că prezența lui Bhagwat la New York nu este doar o simplă vizită culturală, ci o mișcare strategică. RSS și BJP încearcă să-și extindă influența asupra diasporei, văzând în aceasta un instrument de lobby politic și de modelare a percepțiilor internaționale. În Statele Unite, unde există o comunitate indiană de peste 4 milioane de oameni, această influență se traduce prin donații politice, campanii de imagine și presiuni asupra aleșilor locali. De asemenea, evenimentele precum „Universal Oneness” servesc drept platforme pentru a normaliza discursul naționalist hindus, prezentându-l ca pe o filozofie universală, dincolo de controversele interne.
Cu toate acestea, protestele de la New York demonstrează că această strategie nu rămâne necontestată. Activiștii și organizațiile pentru drepturile omului au devenit tot mai bine organizate, folosind rețelele sociale și mobilizarea comunitară pentru a contracara narațiunea oficială. Ei atrag atenția asupra unor cazuri concrete de încălcare a drepturilor, cum ar fi legea controversată a cetățeniei din 2019, care exclude musulmanii, sau violențele din statul Manipur, unde comunitățile tribale au fost atacate de grupuri naționaliste hinduse. Aceste exemple sunt folosite pentru a arăta că „Unitatea Universală” promovată de RSS este doar o fațadă, în spatele căreia se ascunde o agendă de excludere și supremație.
În plus, protestul a atras atenția asupra unui fenomen mai larg: creșterea naționalismului religios la nivel global. De la India la Statele Unite, de la Turcia la Israel, liderii politici folosesc din ce în ce mai mult religia ca instrument de mobilizare a maselor și de consolidare a puterii. În acest context, evenimentele de la New York devin un simbol al rezistenței împotriva acestei tendințe, dar și un avertisment cu privire la pericolele pe care le implică.
Pe măsură ce soarele apunea peste Manhattan, manifestanții au început să se împrăștie, dar mesajul lor a rămas în aer. „Nu vom tăcea”, a strigat un tânăr activist, cu vocea răgușită de la scandat. „Indiferent cât de mult încearcă să ne intimideze, vom continua să luptăm pentru o lume în care toți oamenii sunt egali, indiferent de religie, castă sau etnie.” Aceste cuvinte rezumă esența protestului, dar și provocarea cu care se confruntă societățile democratice în fața valului de naționalism exclusivist.
De ce este important:
Acest protest nu este doar un eveniment local, ci un semnal puternic cu privire la direcția în care se îndreaptă India sub conducerea lui Modi și a RSS. El evidențiază tensiunile din diaspora indiană, dar și lupta globală pentru apărarea valorilor democratice și a drepturilor omului. Într-o lume tot mai polarizată, astfel de manifestații reamintesc că libertatea de exprimare și solidaritatea internațională sunt esențiale pentru a contracara extremismul și intoleranța, indiferent de forma pe care o iau.
