Proiectul, denumit „Zona Turistică Integrată” de pe coasta Mării Adriatice, este situat în zona Zvërnec, lângă orașul Vlorë. Planurile includ hoteluri de cinci stele, vile de lux, terenuri de golf și un port de agrement. Investitorii sunt conduși de compania lui Kushner, Affinity Partners, care a primit finanțare din fonduri suverane din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Guvernul albanez, condus de premierul Edi Rama, a aprobat proiectul cu o repeziciune care a stârnit suspiciuni. Criticii spun că decizia a fost luată fără consultări publice adecvate și fără studii de impact asupra mediului, deși zona este cunoscută pentru lagunele sale, pădurile de pini și biodiversitatea unică.
În timpul protestelor, oamenii au scandat lozinci precum „Albania nu este de vânzare” și „Jos mâinile de pe natura noastră”. Mulți purtau bannere cu imagini ale lagunei Narta, una dintre cele mai importante zone umede din Balcani, care ar fi afectată direct de construcții. „Aceasta nu este doar o problemă de mediu, ci și una de suveranitate națională”, a declarat pentru Al Jazeera unul dintre organizatori, Erjon Tase, activist al organizației „EkoAlbania”. El a adăugat: „Permitem unor străini să cumpere țara noastră pe bani care probabil provin din surse obscure, iar guvernul nostru face tot posibilul să ascundă adevărul”.
Legătura lui Kushner cu proiectul a atras atenția internațională, mai ales după ce fostul președinte Trump a pierdut alegerile din 2020. Kushner, care a fost consilier senior la Casa Albă, s-a retras din politică pentru a se concentra pe afaceri. În 2021, el a fondat Affinity Partners, o firmă de investiții care a atras sute de milioane de dolari din partea unor state din Golf. Albania, o țară mică și săracă din Balcani, a devenit un teren propice pentru astfel de investiții, datorită guvernului său pro-business și a costurilor scăzute ale terenurilor. Cu toate acestea, mulți albanezi consideră că acest proiect este un simbol al inegalității și al lipsei de transparență.
Protestatarii au fost susținuți de partide de opoziție, inclusiv Partidul Democrat, care l-a acuzat pe premierul Rama că „vinde Albania pe bucăți” pentru a-și asigura sprijin politic. Liderul opoziției, Lulzim Basha, a declarat în fața mulțimii: „Acest proiect nu este despre dezvoltare, ci despre jaful resurselor noastre. Kushner și prietenii săi nu au niciun interes real în Albania, ci doar în exploatarea ei”. În replică, guvernul a insistat că proiectul este „o oportunitate istorică” de a crea locuri de muncă și de a stimula economia. Ministrul Turismului, Blendi Klosi, a spus că „Albania nu poate rămâne ancorată în trecut, trebuie să atragem investiții străine pentru a progresa”.
Cu toate acestea, datele furnizate de guvern sunt contestate de experți. Un studiu independent realizat de Universitatea din Tirana estimează că proiectul va distruge peste 200 de hectare de pădure și va afecta grav pescuitul local. Ecologiștii avertizează că laguna Narta este un habitat crucial pentru păsări migratoare, inclusiv pelicani și stârci, iar construcțiile ar putea duce la dispariția unor specii. În plus, comunitățile locale, care trăiesc din agricultură și turism rural, se tem că vor fi strămutate fără compensații adecvate. „Nu am văzut niciun document oficial care să explice cum vom fi despăgubiți. Ne vor da vreo casă în altă parte, departe de mare? Nimeni nu știe”, spune Marija, o femeie din satul Zvërnec care a participat la protest.
Aspectul geopolitic al acestui proiect nu poate fi ignorat. Albania este un aliat apropiat al Statelor Unite în Balcani, iar implicarea lui Kushner adaugă o dimensiune politică sensibilă. Unii analiști cred că administrația Biden nu a luat atitudine tocmai pentru a evita tensiunile cu fostul președinte Trump și cu baza sa electorală. Alții, însă, subliniază că proiectul riscă să alimenteze percepția că Statele Unite sprijină interese private în detrimentul mediului și al democrației. „E o ironie că un om care a promovat transparența în guvernare acum face afaceri opace într-o țară cu probleme de corupție”, a comentat un diplomat european sub protecția anonimatului.
Protestele din Albania fac parte dintr-un val global de nemulțumire față de mega-proiectele turistice care distrug mediul și înstrăinează comunitățile. De la coasta Greciei până în insulele Maldive, localnicii se opun dezvoltărilor care nu țin cont de nevoile lor. Într-adevăr, lupta pentru Zvërnec ar putea deveni un caz emblematic pentru mișcarea de justiție climatică și socială din Balcani. În timp ce poliția a încercat să disperseze mulțimea cu gaze lacrimogene, protestatarii au promis că vor continua acțiunile până când guvernul va retrage aprobarea.
De ce este important:
Acest protest nu este doar despre un resort de lux în Albania. El scoate la iveală conflictele dintre dezvoltarea economică și protecția mediului, dintre interesele străine și suveranitatea locală, și dintre opacitatea decizională și dreptul cetățenilor de a fi consultați. În plus, legătura cu Jared Kushner și administrația Trump arată cum relațiile politice pot influența investițiile internaționale, uneori în detrimentul transparenței și al binelui comun. Pentru Albania, acest caz este un test al maturității democratice și al capacității de a respinge proiecte care nu servesc interesului public. Pentru lume, este un semnal de alarmă că lupta pentru justiție socială și climatică nu se oprește la granițe.
