Duminică seara, mulțimi furioase au blocat drumul de coastă din Janzour, la vest de Tripoli, și s-au adunat în fața centralei electrice West Tripoli, închizând și clădirea consiliului municipal local. Imaginile postate pe rețelele sociale și verificate de Al Jazeera arată protestatari care ard anvelope și blochează arterele principale ale capitalei. Un moment simbolic a fost descărcarea unui camion plin cu pământ în fața Ministerului de Externe, în districtul Sater Turba, pentru a bloca accesul. De asemenea, birourile operatorului de stat de telecomunicații Libyana, din districtul Souq Al-Jumaa, au fost închise de manifestanți, care purtau bannere cu critici la adresa premierului Abdulhamid al-Dabaiba.
Campania a fost lansată de Mișcarea Souq Al-Jumaa, care se opune Guvernului de Unitate Națională încă din mai 2025. Scopul declarat este „paralizarea completă a guvernului”, nu perturbarea vieții de zi cu zi a cetățenilor. Protestatarii cer tragerea la răspundere pentru corupția endemică și dizolvarea tuturor instituțiilor politice existente: guvernul, Camera Reprezentanților, Consiliul de Stat și Consiliul Prezidențial. Nemulțumirea s-a extins și în districtul Tajoura, unde Mișcarea Familiilor și Tineretului din Tajoura a anunțat un boicot total al instituțiilor statului începând de luni, respingând atât guvernul de unitate, cât și Camera Reprezentanților. Într-un comunicat, aceștia au denunțat „deteriorarea serviciilor” – electricitate, apă, educație, sănătate – și crizele permanente de combustibil, lichidități și medicamente, în timp ce „oficialii sunt preocupați de conflicte politice”.
Penele de curent din Tripoli și din alte zone au ajuns la zece ore pe zi, ceea ce a forțat Compania Generală de Electricitate, de stat, să reia tăierile de sarcină după doi ani de relativă stabilitate a rețelei. Aceste întreruperi au amplificat frustrarea publică generată de inflație, instabilitatea monedei, lipsa de combustibil și lichidități, precum și de blocajul politic prelungit care ține Libia într-un impas de ani de zile.
În paralel, Massad Boulos, consilierul Casei Albe pentru afaceri africane, a declarat că a avut duminică o „convorbire productivă” cu premierul Dabaiba, discutând pașii către unificarea Libiei, inclusiv cooperarea în domeniul securității între facțiunile din est și vest. „Am analizat, de asemenea, oportunitățile de a îmbunătăți coordonarea și interoperabilitatea dintre forțele libiene și Africom”, a scris Boulos pe X, adăugând că Washingtonul rămâne angajat să sprijine unificarea Libiei „pentru a obține o pace, stabilitate și prosperitate durabile”.
Contextul este unul exploziv. Libia este sfâșiată de peste un deceniu de conflicte și diviziuni politice, iar serviciile de bază s-au prăbușit. Populația, sătulă de promisiuni neonorate și de corupția clasei politice, a ieșit în stradă cu o hotărâre care amintește de zilele revoluției din 2011. Diferența este că acum nu mai există un dictator de înlăturat, ci un vid de putere și o multitudine de facțiuni care se luptă pentru resurse. Protestele actuale sunt un semnal de alarmă pentru toate părțile implicate: dacă nu se găsește urgent o soluție, Libia riscă o nouă spirală a violenței.
De ce este important:
Aceste proteste nu sunt doar o reacție la penele de curent, ci un simptom al unei crize mai profunde de guvernanță și legitimitate. Libia, o țară bogată în petrol, dar incapabilă să-și asigure electricitatea pentru propriii cetățeni, arată eșecul total al elitelor politice. Dacă mișcarea de nesupunere civică se extinde și paralizează complet instituțiile, s-ar putea ajunge la un colaps al statului, cu consecințe regionale grave – de la fluxuri de refugiați până la instabilitate în Sahel și Mediterana. Intervenția SUA, prin consilierul Boulos, indică îngrijorarea Washingtonului, dar fără o soluție internă reală, orice mediere externă rămâne fragilă. Este crucial ca comunitatea internațională să înțeleagă că Libia are nevoie de un proces politic incluziv, nu doar de înțelegeri între lideri militari și politici corupți.
