„În timp ce pretinde că protejează toți americanii, administrația demantelează sistemele la care comunitățile au apelat de mult timp pentru a obține dreptate”, a declarat Trey Walk, cercetător la Human Rights Watch, într-un comunicat oficial. Această declarație rezumă perfect gravitatea situației descrise în raport.
Raportul analizează în detaliu patru agenții-cheie din cadrul guvernului federal, fiecare cu un rol crucial în apărarea drepturilor civile: Divizia pentru Drepturi Civile din cadrul Departamentului de Justiție, Oficiul pentru Drepturi Civile de la Departamentul Educației, Oficiul pentru Locuințe Echitabile de la Departamentul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană, precum și Comisia pentru Egalitatea Oportunităților de Angajare. Cercetătorii au intervievat angajați federali actuali și foști, avocați, reclamanți și grupuri comunitare implicate în cazuri de discriminare, au analizat documente judecătorești și directive ale agențiilor care ilustrează schimbarea radicală de priorități.
Pentru a înțelege amploarea acestei schimbări, trebuie să privim contextul istoric. Rolul guvernului federal în protejarea drepturilor civile datează de secole, începând cu Constituția SUA. În 1791, Congresul a ratificat primele zece amendamente, cunoscute sub numele de Bill of Rights, care stabileau protecții civile fundamentale precum libertatea religiei. De-a lungul deceniilor, au fost adăugate alte amendamente, în special după Războiul Civil American, pentru a garanta drepturi precum protecția egală în fața legii. Este important de menționat că, deși Constituția conține prevederi explicite despre religie și rasă, criticii subliniază că nu există niciun limbaj care să confere protecție egală bazată pe sex sau gen.
Departamentul de Justiție, creat în 1870, are o istorie strâns legată de necesitatea aplicării legilor privind drepturile civile după Războiul Civil. Pe lângă profesionalizarea și centralizarea aplicării legii la nivel federal, departamentul a jucat un rol crucial în urmărirea penală a grupurilor violente supremațiste albe, într-o perioadă în care autoritățile locale, în special din statele sudice, refuzau adesea să o facă. Mișcarea pentru Drepturi Civile din anii 1950 a stimulat și mai mult infrastructura federală, iar Legea Drepturilor Civile din 1957 a înființat o divizie dedicată în cadrul Departamentului de Justiție.
Al doilea mandat al lui Trump a adus o reacțiune puternică împotriva politicilor considerate parte a mișcării „diversitate, echitate și incluziune” (DEI). Această mișcare a câștigat popularitate la începutul anilor 2020, în special după uciderea lui George Floyd, un bărbat de culoare neînarmat, care a declanșat o confruntare publică cu inegalitatea rasială. Trump, însă, a numit DEI „discriminatorie din punct de vedere rasial”, argumentând în campania electorală că există un „sentiment anti-alb definit în această țară”.
De la începutul mandatului, Trump a încercat să anuleze politicile care, în opinia administrației sale, oferă avantaje nedrepte unor categorii demografice precum femeile și minoritățile. Agenții federale precum Comisia pentru Egalitatea Oportunităților de Angajare și Divizia pentru Drepturi Civile a Departamentului de Justiție au suspendat anumite cazuri pe care le urmăreau, inclusiv unele care implicau hărțuire sexuală și drepturile persoanelor transgender. În schimb, au fost deschise noi investigații, inclusiv împotriva gigantului de încălțăminte Nike, acuzat anul acesta de discriminare împotriva angajaților albi.
Un moment de cotitură a fost anunțul din mai 2025, când Departamentul de Justiție a declarat că va opri investigațiile și acordurile de reformă care implicau departamente de poliție acuzate de discriminare rasială. Astfel de măsuri fuseseră luate în locuri precum Louisville, Kentucky, și Minneapolis, Minnesota, după protestele publice legate de uciderea de către poliție a unor oameni de culoare neînarmați, inclusiv Floyd.
Raportul documentează o slăbire generală a organismelor federale concepute pentru a proteja drepturile civile. Reducerile de personal și demisiile au fost o parte esențială a acestei tendințe. Divizia pentru Drepturi Civile a Departamentului de Justiție, de exemplu, avea aproximativ 365 de avocați în ianuarie 2025, când Trump a preluat mandatul. Până la sfârșitul anului, trei sferturi dintre acești avocați părăsiseră agenția, un exod determinat de ceea ce Human Rights Watch a numit „un efort coordonat de a submina personalul de carieră”.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Justiție a declarat pentru Al Jazeera că Divizia pentru Drepturi Civile „rămâne dedicată protejării drepturilor tuturor americanilor”, concentrându-se în prezent pe „protejarea libertății religioase, a drepturilor celui de-al Doilea Amendament și a spațiilor femeilor și fetelor, opunându-se politicilor ilegale bazate pe rasă și DEI, și apărând dreptul fundamental al părinților de a-și ghida creșterea și educația copiilor”.
Celelalte agenții analizate au suferit reduceri similare. Oficiul pentru Locuințe Echitabile a scăzut de la 31 de angajați la 11 până la jumătatea anului 2025, iar aproximativ 115 plângeri pregătite de birou și trimise Departamentului de Justiție pentru posibile acțiuni legale au fost anulate. La Departamentul Educației, Oficiul pentru Drepturi Civile avea inițial 568 de lucrători în 12 birouri; în câteva luni, șapte dintre aceste birouri au fost închise, iar jumătate dintre lucrătorii implicați în drepturi civile au plecat. Între mai și septembrie 2025, oficiul a respins aproximativ 90% din aproape 10.000 de plângeri primite, o rată mult mai mare decât în trecut.
Consecințele sunt devastatoare pentru victimele discriminării. Human Rights Watch a constatat că multe victime și comunități nu mai beneficiază de sprijinul agențiilor federale. Un grup comunitar de locuințe a raportat că Departamentul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană nu mai răspunde în timp util la cazurile de discriminare anti-LGBTQ. În plus, unele agenții federale par să fi abandonat rolul de monitorizare a discriminării și de supraveghere a reformelor la nivel național.
Un exemplu cutremurător este cazul din Springfield, Massachusetts, unde părinții au depus plângeri după ce elevi albi au organizat o simulare de „licitație de sclavi” pe platforma Snapchat, licitând pentru vânzarea colegilor lor de culoare. Acest caz nu mai este urmărit de Oficiul pentru Drepturi Civile de anul trecut. Este doar unul dintre numeroasele exemple care ilustrează abandonarea responsabilităților federale în protejarea celor mai vulnerabili cetățeni.
De ce este important:
Această dezmembrare sistematică a infrastructurii federale de protecție a drepturilor civile are implicații profunde pentru societatea americană. Fără agenții funcționale care să investigheze și să sancționeze discriminarea, victimele rămân fără recurs, iar comunitățile marginalizate devin și mai vulnerabile. Reducerile drastice de personal, anularea cazurilor și reorientarea priorităților către teme precum „protecția spațiilor femeilor” sau opoziția față de DEI trimit un semnal clar: guvernul federal nu mai este un aliat de încredere în lupta împotriva discriminării. Această schimbare nu afectează doar cazurile individuale, ci erodează însăși fundația egalității în fața legii, un principiu consacrat de secole în Constituția americană. Pe termen lung, această tendință riscă să inverseze progresele realizate de Mișcarea pentru Drepturi Civile și să normalizeze practici discriminatorii care păreau de domeniul trecutului.
