Deși ostilitățile din Strâmtoarea Hormuz continuă, iar Statele Unite au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene, un element esențial al aprovizionării energetice mondiale rămâne blocat în această zonă strategică: gaze naturale lichefiate, cunoscute sub abrevierea LNG. Cu toate că au trecut mai bine de șase săptămâni de la debutul războiului, echipamentele de producție ale Qatarului — responsabil pentru aproximativ o cincime din întreaga producție mondială de LNG — au fost grav avariate în urma atacurilor aeriene din primele zile ale conflictului americano-israelian cu Iranul. Situația este departe de a se remedia rapid, iar specialiștii în energie citați de NPR susțin că reparațiile ar putea dura chiar și câteva luni, în timp ce revenirea la capacitatea maximă de producție ar putea însemna ani de zile.
Această criză majoră pe piața energetică globală a creat, însă, un moment favorabil pentru Statele Unite, cea mai mare putere exportatoare de gaze naturale lichefiate din lume. La conferința anuală CERAWeek organizată de S&P Global la Houston, în luna martie, directorii executivi ai celor mai importante companii americane de LNG au participat la o recepție festivă într-o atmosferă aproape euforică, marcând ceea ce unii analiști numesc un „răsunător noroc geopolitic" pentru industria americană de export.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, le-a transmis participanților un mesaj direct: „Avem un deficit de gaze naturale pe plan mondial. De unde va veni acel gaz? Va proveni din creșterea continuă a capacităților de export american de LNG." Declarația a fost primită cu aplauze într-o sală plină de directori și investitori dornici să valorifice această conjunctură geopolitică fără precedent.
Într-un panel de discuții de la aceeași conferință, Anatol Feygin, director comercial șef al gigantului american Cheniere Energy, a calificat întreruperea bruscă a aprovizionării cu LNG din Strâmtoarea Hormuz drept o „problemă de tip ghilotină" — o expresie care sugerează cât de abrupt și de sever este impactul asupra pieței globale. Totuși, Feygin a subliniat că Statele Unite sunt pregătite să preia o parte semnificativă din cererea nesatisfăcută: „LNG-ul american continuă să răspundă provocărilor generate de perturbările pieței și de tragediile războiului."
Datele furnizate de S&P Global Energy arată că oferta americană de LNG este prognozată să crească cu aproximativ 84% în următorii cinci ani, o expansiune masivă care ar putea remodela harta energetică a lumii. În acest context, Cheniere Energy a finalizat recent o extensie a terminalului său din apropiere de Corpus Christi, Texas, tocmai pentru a spori capacitatea de export. Alte proiecte majore sunt în diferite stadii de construcție.
Ira Joseph, expert internațional în gaze naturale la Universitatea Columbia, oferă o perspectivă economică detaliată asupra fenomenului. Conform analizei sale, producătorii americani de LNG au achiziționat recent gaze naturale la un preț de aproximativ 3 dolari pe milionul de unități termice britanice (MMBtu) — unitatea standard de măsurare pentru prețurile LNG. Însă, din cauza perturbării severe a lanțului de aprovizionare provocate de război, aceleași companii au reușit să vândă LNG către clienții din Asia și Europa cu prețuri de până la 20 de dolari per MMBtu. „Această diferență de preț generează un aflux masiv de lichidități pentru toate aceste întreprinderi," a explicat Joseph. Este un profit spectaculos, care le oferă companiilor americane de LNG un impuls financiar fără precedent.
Această creștere bruscă a profitabilității se reflectă direct în performanța bursieră a companiilor din sector. De la începutul războiului, acțiunile Cheniere Energy au crescut cu aproximativ 10%, cele ale companiei australiene Woodside Energy — care deține numeroase proiecte LNG inclusiv pe teritoriul american — au urcat cu circa 20%, iar Venture Global, una dintre cele mai dinamice companii americane de LNG, a înregistrat o creștere de aproximativ 30% a valorii acțiunilor sale.
Venture Global a anunțat recent finalizarea unei operațiuni de finanțare de 8,6 miliarde de dolari pentru cea de-a doua fază a unui proiect LNG din Louisiana, care urmează să înceapă furnizarea de gaz încă de anul viitor. Jess Szymanski, purtător de cuvânt al companiei, a transmis un comunicat în care subliniază rolul Statelor Unite și al exportatorilor americani de LNG în asigurarea securității energetice a aliaților din întreaga lume, într-un moment de „mari incertitudini globale generate de conflictul în curs din Orientul Mijlociu."
Joseph a mai adăugat că mesajul industriei americane de LNG către clienții internaționali este simplu și convingător: „Companiile le spun pieței: Qatar poate afirma că este sigur și de încredere, dar noi chiar suntem siguri." Această retorică se bazează pe realitatea că, spre deosebire de facilitatea qatareză care a fost bombardată, infrastructura americană de producție și export rămâne intactă și operațională.
Cu toate acestea, nu toți participanții la conferința din Houston au împărtășit optimismul general. Mark Abbotsford, director comercial la Woodside Energy, a ridicat un semnal de alarmă în cadrul unui panel de specialitate. Acesta a avertizat că, dacă prețurile la gaze naturale rămân la niveluri prea ridicate pentru o perioadă prea lungă, s-ar putea produce un fenomen numit în limbajul industriei „distrugerea cererii" — adică trecerea consumatorilor la alternative energetice mai ieftine. „Realitatea este că, dacă ne gândim la prețurile ideale pentru LNG — nu prea ridicate și nu prea scăzute — nivelurile actuale vor genera distrugerea cererii," a declarat Abbotsford.
Sectorul LNG se confruntă deja cu o concurență în creștere din partea energiei regenerabile combinate cu stocarea pe baterii. Un exemplu relevant este cel al Pakistanului, care anul trecut și-a redus importurile de LNG parțial din cauza avansului rapid al energiei solare și al soluțiilor de stocare pe baterii. Această tendință sugerează că beneficiile actuale ale companiilor americane ar putea fi temporare, iar profiturile extraordinare ar putea atrage consecințe pe termen lung, inclusiv migrarea definitivă a unor piețe către surse energetice mai curate și mai stabile.
Deși, în ultimele săptămâni, prețurile gazelor naturale în Asia și Europa au scăzut ușor față de vârfurile atinse la începutul crizei, acestea rămân considerabil mai ridicate decât în perioada anterioară izbucnirii războiului, reflectând încă un nivel ridicat de tensiune și incertitudine pe piețele energetice mondiale. Iar în timp ce la Houston se ciocneau paharele pentru succesul industriei americane de LNG, în piețele asiatice și europene, economii întregi încearcă să gestioneze un șoc energetic fără precedent în era modernă.
Războiul din Iran generează o criză globală de gaze naturale — o oportunitate neașteptată pentru companiile americane
