Atacurile americane vizează în principal infrastructura militară iraniană din zona Strâmtorii Hormuz și a așa-numitului „Munte al Târnăcopului” (Pickaxe Mountain), un complex subteran despre care Pentagonul susține că adăpostește rachete balistice și drone. Potrivit unor surse militare, loviturile au distrus depozite de muniții, centre de comandă și lansatoare mobile. În schimb, Iranul a ripostat cu tiruri de rachete asupra bazelor americane din Irak și Siria, provocând victime și pagube materiale.
Contextul acestor confruntări este unul tensionat de luni de zile. După atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și răspunsul israelian în Gaza, Iranul și-a intensificat sprijinul pentru grupări precum Hezbollah și milițiile șiite din Irak și Yemen. Statele Unite, alături de Israel, au răspuns prin lovituri aeriene și sancțiuni economice. Moartea celor doi soldați americani în Iordania, într-un atac cu dronă revendicat de „Rezistența Islamică din Irak”, a fost picătura care a umplut paharul.
„Este o situație extrem de periculoasă”, a declarat pentru Al Jazeera analistul militar american, colonelul în retragere James Carter. „Administrația Trump încearcă să descurajeze Iranul printr-o demonstrație de forță, dar riscul unui război total este real. Iranul are capacitatea de a bloca Strâmtoarea Hormuz, prin care trece 20% din petrolul mondial, iar o astfel de acțiune ar provoca o criză energetică globală.”
Pe de altă parte, Iranul nu rămâne pasiv. Comandantul Gărzilor Revoluționare, generalul Hossein Salami, a avertizat că „orice agresiune va întâmpina un răspuns devastator”. Teheranul a amenințat că va ataca bazele americane din Golf și chiar Israelul, dacă atacurile continuă. În același timp, diplomații iranieni au cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, acuzând Washingtonul de „agresiune nejustificată”.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Uniunea Europeană a făcut apel la reținere, iar Rusia și China au condamnat atacurile americane, cerând încetarea imediată a ostilităților. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, deși aliate tradiționale ale SUA, și-au exprimat îngrijorarea că războiul le-ar putea afecta securitatea și economiile. Israelul, în schimb, a salutat fermitatea americană, premierul Benjamin Netanyahu declarând că „lupta împotriva axei răului trebuie dusă până la capăt”.
În plan intern, Trump se confruntă cu presiuni din ambele părți. Aripa dură a Partidului Republican îl îndeamnă să lovească și mai puternic, inclusiv să vizeze instalațiile nucleare iraniene. În schimb, unii democrați și analiști independenți avertizează că un război prelungit ar putea submina eforturile de reconstrucție post-pandemie și ar putea duce la o nouă recesiune. „Președintele trebuie să echilibreze răspunsul militar cu diplomația”, a spus senatorul Chris Murphy. „Altfel, riscăm să fim atrași într-un conflict fără sfârșit.”
Pe frontul umanitar, consecințele sunt deja vizibile. Atacurile americane au ucis cel puțin 30 de persoane în Iran, potrivit unor surse locale, iar sute de civili au fost răniți. În Iordania, unde au fost uciși soldații americani, populația trăiește cu teama unor noi atacuri. Strâmtoarea Hormuz este aproape blocată, iar prețul petrolului a sărit la peste 120 de dolari pe baril, afectând economiile globale.
„Acesta este cel mai grav moment din 2003 încoace”, a declarat fostul diplomat american, John Limbert, referindu-se la invazia Irakului. „Diferența este că Iranul este mult mai puternic și mai bine pregătit. Un război direct ar putea dura ani și ar putea distruge echilibrul fragil al regiunii.”
În ciuda retoricii belicoase, există voci care pledează pentru o soluție negociată. Fostul președinte iranian Hassan Rouhani a sugerat că Teheranul este dispus să discute despre programul său nuclear, dacă SUA încetează atacurile și ridică sancțiunile. Însă administrația Trump pare hotărâtă să continue presiunea militară, cel puțin până când Iranul va accepta condițiile americane.
Pe măsură ce noaptea a opta de atacuri se încheie, cerul deasupra Golfului Persic este luminat de explozii. Lumea urmărește cu sufletul la gură, întrebându-se dacă acesta este doar începutul unui conflict care va schimba fața Orientului Mijlociu pentru totdeauna.
De ce este important:
Acest conflict nu este doar o confruntare între două puteri militare, ci un potențial punct de cotitură pentru securitatea globală. Strâmtoarea Hormuz, prin care trece o parte semnificativă din aprovizionarea mondială cu petrol, este în pericol de a fi blocată, ceea ce ar putea declanșa o criză energetică și economică fără precedent. În plus, implicarea directă a SUA și Iranului riscă să atragă și alte state (Israel, Arabia Saudită, Rusia) într-un război regional, cu consecințe umanitare devastatoare. Înțelegerea dinamicii acestui conflict este esențială pentru a anticipa evoluțiile geopolitice și pentru a susține eforturile de pace.
