În contextul unei escaladări dramatice a tensiunilor din Orientul Mijlociu, conflictul militar care a început la sfârșitul lunii februarie a intrat într-o fază critică, marcând a doua lună de ostilități continue. În timp ce forțele americane și israeliene continuă campania de bombardamente asupra Iranului, o nouă piesă a complicatului puzzle geopolitic a intrat în acțiune: rebelii houthi din Yemen. Această grupare, care controlează o parte semnificativă din nordul Yemenului, a decis să intervină direct în conflict, lansând pentru prima dată atacuri cu rachete și drone asupra teritoriului israelian, deschizând astfel un nou front într-un război care amenință să destabilizeze întreaga regiune și să provoace șocuri ireversibile economiei globale.
Gruparea houthi, aliată tradițional cu Iranul, a ales momentul cu grijă pentru a-și face simțită prezența. Într-un interval de mai puțin de 24 de ore, au fost lansate două atacuri distincte asupra Israelului, o mișcare care a surprins analiștii prin coordonare și îndrăzneală. Deși armata israeliană a declarat că a interceptat cu succes proiectilele și dronele, mesajul politic și militar transmis de houthi este clar: războiul nu este limitat la granițele Iranului, ci se extinde într-un teatru de operațiuni regional largit. Purtătorii de cuvânt ai grupării au reiterat angajamentul lor de a continua lupta în sprijinul a ceea ce ei numesc „fronturile de rezistență din Palestina, Liban, Irak și Iran”, subliniind natura transnațională a acestui conflict.
Până în acest moment, houthii au stat, în mod surprinzător, pe marginea ostilităților directe cu Israelul în contextul actual, deși istoria recentă arată capacitatea lor de a perturba echilibrul global. În timpul războiului din Gaza, atacurile lor asupra navelor comerciale din Marea Roșie au cauzat perturbări masive, blocând rute comerciale estimate la o valoare de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari anual. Intrarea lor în scenă acum coincide cu o mișcare strategică a Iranului de a bloca parțial traficul prin Strâmtoarea Hormuz, o arteră vitală pentru aproximativ o cincime din rezervele mondiale de petrol. Există temeri justificate că houthii vor replica această strategie în Marea Roșie, blocând Strâmtoarea Bab al-Mandeb, un alt punct de strangulare critic pentru comerțul internațional.
Corespondentul Al Jazeera din Sanaa, Yousef Mawry, a descris Bab al-Mandeb ca fiind „asinul din mânecă” al grupării. Obiectivul lor este declarat economic: să forțeze Israelul să plătească un preț financiar uriaș prin perturbarea rutelor comerciale și blocarea importurilor și exporturilor israeliene. Această strategie a războiului economic se adaugă devastării fizice de pe teren.
Pe frontul principal, bombardamentele americano-israeliene au continuat neîncetat. Armata israeliană a declarat că a lovit o facilitate de cercetare pentru arme navale iraniene, în timp ce o serie de explozii puternice au zguduit Teheranul sâmbătă seara. Prețul uman este devastator. Mass-media iraniană a raportat cel puțin cinci morți într-un atac asupra unei unități rezidențiale din Zanjan, iar autoritățile din Teheran au confirmat că Universitatea de Știință și Tehnologie a fost lovită, o țintă care a provocat amenințări de represalii din partea Corpului Gardienilor Revoluției (IRGC) împotriva universităților americane și israeliene din regiune. Ministerul Sănătății din Iran a anunțat un bilanț tragic de 1.937 de morți de la începutul conflictului, dintre care 230 de copii, iar Societatea Semilunei Roșii a estimat că peste 93.000 de proprietăți civile au fost deteriorate. „Civiii poartă povara principală a acestui război”, a subliniat Mohamed Vall, corespondentul Al Jazeera din Teheran.
Situația este la fel de gravă în Liban, unde devastarea continuă neabătut. Ministerul Sănătății din Liban a raportat 1.189 de morți în urma atacurilor israeliene din 2 martie, pe măsură ce trupele israeliene înaintează spre râul Litani, încercând să creeze o zonă tampon similară cu „modelul Gaza”. Jurnaliștii și personalul medical sunt printre victime: trei jurnaliști au fost uciși într-un singur atac sâmbătă, iar numărul paramedicilor morți a ajuns la 51. Hezbollah continuă să riposteze, pretinzând zeci de operațiuni împotriva forțelor israeliene, menținând un front secundar care consumă resurse și vieți.
Din punct de vedere diplomatic, soluția pare încă departe. Statele Unite, prin Secretarul de Stat Marco Rubio, au estimat că operațiunile militare s-ar putea încheia în câteva săptămâni, dar sosirea unui nou contingent de Pușcași Marini sugerează o pregătire pentru un conflict prelungit. Președintele Donald Trump, confruntat cu alegerile de la jumătatea mandatului în noiembrie și o război tot mai impopular, a amenințat că va lovi infrastructura energetică iraniană dacă Teheranul nu va deschide Strâmtoarea Hormuz, prelungind totuși termenul limită cu încă 10 zile pentru negocieri. Emissarul Steve Witkoff a exprimat speranța că un plan de 15 puncte ar putea fi baza unui acord, dar pozițiile rămân rigide.
În încercarea de a media, Pakistanul a intrat în scenă, găzduind miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului pentru discuții urgente. Islamabadul a reușit să obțină o concesie minoră, dar semnificativă: Iranul a fost de acord să permită trecerea a 20 de nave sub pavilion pakistanez prin Strâmtoarea Hormuz, o mică lumină într-un tunel întunecat care amenință să provoace una dintre cele mai grave crize energetice din istoria modernă. Totuși, fără o încetare a focului imediat, riscul ca acest război să iasă complet de sub control rămâne o amenințare constantă asupra păcii mondiale.
Războiul împotriva Iranului intră în a doua lună: Houthii din Yemen deschid un nou front de luptă
