Contextul acestor evenimente este unul tensionat, marcat de o escaladare rapidă. Administrația americană, sub conducerea secretarului Apărării Pete Hegseth, a justificat noile fonduri prin necesitatea de a „neutraliza amenințarea nucleară iraniană” și de a „proteja aliații din regiune”. Criticii, însă, văd în această cerere o recunoaștere tacită a faptului că războiul nu merge conform planului. „Dacă după 11 zile de bombardamente intense ai nevoie de încă 70 de miliarde, înseamnă că ceva nu funcționează”, comentează un analist militar de la Al Jazeera, care a relatat direct din zonă.
Reportera Al Jazeerei, Marah Rayan, a transmis că loviturile s-au intensificat în ultimele 48 de ore, vizând instalații nucleare, baze militare și centre de comandă. Iranul a răspuns prin lansarea de rachete balistice asupra bazelor americane din Irak și Golful Persic, dar și prin activarea sistemelor de apărare aeriană S-300 și a unor baterii antiaeriene locale. Teheranul pare să se pregătească pentru un asalt terestru, deși oficialii americani neagă astfel de planuri.
Pe frontul diplomatic, situația este la fel de încâlcită. Statele din Golf, deși oficial neutre, sunt prinse între ciocan și nicovală. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au refuzat să permită utilizarea teritoriului lor pentru lansarea de atacuri, dar au oferit sprijin logistic limitat. „Axa iraniană” – formată din Hezbollah, milițiile irakiene și houthi – este în dezordine, dar nu complet paralizată. Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului, iar houthii au atacat nave în Marea Roșie, încercând să deschidă un front secundar.
În acest context, cererea de 70 de miliarde de dolari pare să fie doar vârful aisbergului. Experții estimează că un război prelungit cu Iranul ar putea costa SUA între 500 de miliarde și un trilion de dolari, fără a include costurile de reconstrucție post-conflict. „Este o gaură neagră financiară”, spune un fost oficial al Pentagonului, care a cerut anonimatul. „Banii ăștia ar putea fi folosiți pentru educație, sănătate sau infrastructură, dar în loc de asta, se duc pe bombe și drone.”
Pe străzile din Teheran, oamenii sunt resemnați. „Nu știm când va veni următorul atac”, spune un bătrân care își duce nepoții la un adăpost. „Am trăit războiul cu Irakul în anii ’80, credeam că s-a terminat. Dar iată-ne din nou.” Femeile poartă copii în brațe, bărbații încearcă să facă provizii de apă și alimente. Spitalele sunt în alertă maximă, iar medicii se pregătesc pentru un val de răniți.
În același timp, în SUA, dezbaterea privind bugetul militar se anunță aprinsă. Congresul este divizat: republicanii susțin în mare parte cererea, în timp ce democrații cer explicații și o strategie clară. „Nu putem continua să aruncăm bani într-un război fără sfârșit”, a declarat un senator democrat. „Avem nevoie de o soluție diplomatică, nu de mai multe bombe.”
Ce înseamnă acești 70 de miliarde? Conform estimărilor, suma ar acoperi operațiunile aeriene pentru încă șase luni, inclusiv muniții de precizie, combustibil pentru avioane și întreținerea navelor din Golf. De asemenea, ar include și costurile pentru trupele terestre, deși oficialii spun că nu se preconizează o invazie la sol. Totuși, istoria recentă arată că astfel de războaie tind să escaladeze dincolo de planurile inițiale.
Pe plan internațional, reacțiile sunt mixte. Rusia și China au condamnat atacurile, cerând încetarea imediată a focului. Uniunea Europeană încearcă să medieze, dar eforturile sunt îngreunate de poziția fermă a Washingtonului. „Nu vom negocia cu un regim care amenință securitatea globală”, a spus Hegseth într-o conferință de presă.
În timp ce noaptea cade peste Teheran, luminile orașului se sting treptat – un blackout parțial impus pentru a ascunde țintele. Oamenii se roagă, sperând că dimineața va aduce pace, nu mai multe bombe. Dar, la Washington, socotelile continuă: 70 de miliarde de dolari pentru a menține războiul în viață. Întrebarea este: cât va mai dura până când și ultimul dolar va fi ars în cuptorul conflictului?
De ce este important:
Acest articol evidențiază costul uman și financiar al războiului dintre SUA și Iran, o escaladare care amenință stabilitatea întregului Orient Mijlociu. Cererea Pentagonului de încă 70 de miliarde de dolari arată că războiul este departe de a se încheia, iar impactul asupra civililor din Teheran și asupra bugetului american este imens. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a evalua riscurile unui conflict prelungit și pentru a susține soluții diplomatice în locul celor militare.
