Polizia rusă a efectuat o razzie masivă la sediul Eksmo, cea mai mare editură din Rusia, acuziindu‑o de a difunda „propagandă homosexuală” printre tineri. Operațiunea, desfășurată marți, a dus la confiscarea de mii de cărți și la întrebarea în privința directorului general Yevgeny Kapiev, precum și a altor conducători ai companiei – directorul financiar, șeful distribuției și directorul comercial adjoint. Conform declarațiilor date agenției AFP de Yekaterina Kozhanova, directorul de comunicații al Eksmo, acțiunea policială face parte dintr-un dosar penal privind „extremismul”, motivat de publicarea de cărți care tratează teme LGBT. Această acuzie nu este izolată: anul trecut a fost deschis un investigație similară după ce autoritățile au afirmat că au „detectat” conținut LGBT în cărțile publicate de subsidiary-ul Popcorn Books, ceea ce a dus la arestarea mai multor angajați.
Razia la Eksmo nu este un incident izolat, ci parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului de consolidare a unui stat ultraconservator, în care valori tradiționale sunt puse la baza politicilor sociale, culturale și chiar externe. De peste un deceniu, Rusia a interzis cărțile care prezintă în mod pozitiv relațiile între persoane de același sex, iar în ultimele ani legislația s-a făcut și mai severă: editorilor li se impune să elimine din circulație și să distrugă întregi ediții de cărți care conțin orice mențiune sau imagini legate de relațiile homosexuale. Aceste măsuri se încadrează într-o campanie mai largă de represiune care include și interdicția filmelor, cărților, operei de artă și manifestațiilor culturale care nu se aliniază cu viziunea oficială a „valorilor tradiționale”.
Un exemplu semnificativ este cazul biograficilor consacrate unor mari figuri ale culturii rusești – precum Mihail Bulgakov, autorul celebrei opere Mașterul și Margarita, sau Vladimir Vysotsky, poet, actor și cântăreț – care au fost obligate să poarte etichete de avertizare pentru că sunt considerate să promoveze consumul de droguri. Această logica, care leagă orice expresie de libertate individuală sau de diversitate culturală de „pericol social”, a fost extinsă și aplicată în cazul temelor LGBT, transformând orice mențiune a relațiilor homosexuale într-un act potencial criminal.
Această tendință s-a intensificat semnificativ după lansarea invaziunii complete a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. În 2023, Suprema Curte rusă a decis că activiștii LGBTQ trebuie să fie clasificați ca „extremisti” și a interzis activitățile mișcării internaționale LGBTQ. În consecință, tribunalele au aplicat amendă și chiar pedepse de închisoare persoanelor care au publicat sau purtat simboluri asociate mișcării LGBTQ – de la haine și bijuterii cu steagul arcuș până la plăcăte sau postere. Conform clasificării anuală a organizației Rainbow Europe, care măsoară toleranța față de persoanele LGBTQ în Europa, Rusia ocupă locul trei din ultimul dintre 49 de țări analizate, fiind în fața doar Azerbaidjanului și Turciei – un loc care reflectă gradul extrem de represiune al libertății de identitate și de expresie în federatia rusă.
Razia la Eksmo nu este doar un atac împotriva unei edituri, ci un mesaj clar trimis tuturor producătorilor de cultură: orice lucrare care nu se conformează cu ideologia de stat – fie că vorbește despre dragoste între persoane de același sex, fie că explorează teme de identitate de gen, fie că simple menționează realitățile vieții LGBTQ – va fi considerată pericolosă și va fi supusă censurii, confiscării sau chiar pedepsei penale. Această politică nu afectează doar comunitatea LGBTQ, ci întregul ecosistem cultural: scriitorii, editorii, artistii și publicul sunt încurajați – prin frică – la autocenzură, iar diversitatea gândirii și a expresiei se reduc la un monolog de stat.
În contextul unui război care a izolat Rusia pe scena internațională și a intensificat presiunea interna, atacul asupra libertăților civile – inclusiv cele legate de orientarea sexuală și identitatea de gen – devine un instrument de stabilizare a regimului. Prin promovarea unei viziuni homogenizată a societății, Kremlinul încearcă să desviere atenția de la problemele economice, de la eșecurile militare și de la lipsa libertăților politice, transformând cultura în un câmp de luptă ideologică.
Această evoluție este alarmantă nu doar pentru cetățenii rusi, ci și pentru comunitatea internațională, care trebuie să recunoască că atacul asupra libertății de expresie – fie că este justificat prin „valori tradiționale”, „securitate națională” sau „Combaterea extremismului” – este, de fapt, un atac împotriva democrației în sine. Fără libertatea de a publica, de a citi, de a crea și de a se exprima, nu poate exista o societate liberă. Și Rusia, prin acțiuni precum această razzie la Eksmo, se aleagă din yz mai mult de la acea ideală.
Războiul împotriva „propagandei gay”: Cum Rusia atacă libertatea de expresie printr-o razzie la cel mai mare editură din țară
