În același timp, președintele american Donald Trump a declarat că Iranul se află într-o „stare de colaps” și a cerut o ridicare rapidă a blocadei americane asupra Strâmtorii Hormuz. Declarațiile au fost făcute în timp ce liderii statelor din Golf se reuneau în Arabia Saudită pentru a discuta despre securitatea regională. Trump a subliniat că „Iranul nu mai poate susține un război prelungit” și că „este timpul ca toate părțile să vină la masa negocierilor”. Cu toate acestea, retorica sa a fost întâmpinată cu scepticism de către analiști, care subliniază că Teheranul încă deține capacități militare semnificative și că blocada a provocat o criză umanitară majoră.
În cadrul reuniunii de la Riad, liderii din Golf au făcut apel la Iran să reconstruiască încrederea după ceea ce au numit „atacuri regionale perfide”. Referirea vizează atacurile cu drone și rachete atribuite Iranului împotriva unor ținte din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite în ultimele săptămâni. Deși Teheranul neagă implicarea, dovezile prezentate de coaliția condusă de SUA sugerează contrariul. „Trebuie să existe un mecanism de verificare și un angajament ferm din partea Iranului de a înceta destabilizarea regiunii”, a declarat ministrul saudit de externe, Faisal bin Farhan.
Pe un alt front, loviturile israeliene din sudul Libanului au ucis trei lucrători de urgență, un incident pe care președintele libanez, Joseph Aoun, l-a descris drept „crimă de război”. Atacurile au vizat o ambulanță a Crucii Roșii care transporta răniți dintr-o zonă de conflict. Israelul susține că ținta era un depozit de muniții al Hezbollah, dar imaginile de la fața locului contrazic această versiune. Comunitatea internațională a condamnat atacul, iar ONU a cerut o anchetă independentă. „Aceste acte nu pot rămâne nepedepsite”, a spus Aoun într-un discurs televizat.
În paralel, războiul din Iran continuă să provoace pierderi umane și materiale enorme. Forțele americane și israeliene au intensificat bombardamentele asupra instalațiilor nucleare și militare iraniene, în timp ce Teheranul răspunde cu rachete balistice și atacuri asupra bazelor americane din Irak și Siria. Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, rămâne blocată de navele de război americane, ceea ce a dus la creșterea prețului petrolului la peste 120 de dolari pe baril. Economiile globale resimt deja șocurile, iar statele din Golf încearcă să găsească rute alternative de export.
Retragerea EAU din OPEC este văzută ca o încercare de a-și proteja interesele naționale într-un moment de criză. Emiratele, care au fost mult timp un aliat cheie al SUA în regiune, par să se distanțeze de politica de producție coordonată a OPEC, preferând să își stabilească propriile cote în funcție de nevoile pieței. „Este o mișcare calculată. EAU vor să evite sancțiunile secundare americane și să își mențină relațiile comerciale cu China și India, care sunt mari consumatoare de petrol”, explică un analist economic de la Centrul pentru Studii Strategice din Abu Dhabi.
Pe plan intern, Iranul se confruntă cu proteste masive împotriva regimului, alimentate de lipsa de alimente, medicamente și combustibil. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a acuzat „forțele externe” de orchestrarea nemulțumirilor, dar observatorii internaționali spun că situația este rezultatul direct al războiului și al sancțiunilor. „Poporul iranian plătește prețul cel mai mare pentru ambițiile liderilor săi”, a declarat un purtător de cuvânt al Amnesty International.
În acest context, întâlnirea liderilor din Golf capătă o importanță crucială. Arabia Saudită, care încearcă să își consolideze poziția de lider regional, a propus un plan de pace în șase puncte, care include încetarea focului, retragerea forțelor străine și reluarea negocierilor nucleare. Cu toate acestea, Israelul și SUA au respins orice concesie înainte ca Iranul să demonstreze că renunță la programul său nuclear. „Nu putem accepta un Iran nuclearizat, indiferent de preț”, a spus premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Pe măsură ce războiul intră în a treia lună, perspectivele de pace par tot mai sumbre. Analiștii avertizează că escaladarea ar putea atrage și alte puteri, precum Rusia sau China, care au relații strânse cu Iranul. De asemenea, ieșirea EAU din OPEC ar putea declanșa un efect de domino, alte state membre urmând exemplul. „Asistăm la o reconfigurare a ordinii energetice globale, iar consecințele se vor resimți ani de acum înainte”, conchide un raport al Agenției Internaționale pentru Energie.
De ce este important:
Acest articol evidențiază complexitatea războiului din Iran și impactul său asupra securității regionale și a piețelor energetice. Retragerea EAU din OPEC nu este doar o mișcare economică, ci și un semnal politic major, care reflectă schimbarea alianțelor în Orientul Mijlociu. În același timp, atacurile israeliene din Liban și blocada Strâmtorii Hormuz subliniază riscul unei conflagrații mai largi. Înțelegerea acestor evoluții este crucială pentru a anticipa direcția conflictului și pentru a evalua implicațiile globale, de la prețul petrolului până la crizele umanitare.
