Diferența față de 2022 este una profundă și, în același timp, personală. Jair Bolsonaro, fostul președinte care a refuzat să accepte rezultatul scrutinului, se află acum după gratii, executând o pedeapsă de 27 de ani de închisoare pentru complotul pus la cale cu scopul de a răsturna rezultatul alegerilor. Potrivit anchetatorilor, planul includea chiar și un scenariu de asasinare a lui Lula. Fiul său, Flávio, a făcut din promisiunea de a-l grația pe tatăl său un pilon central al campaniei sale electorale.
Un „Bolsonaro mai moderat" — dar cu aceleași idei
Flávio Bolsonaro încearcă să se vândă electoratului drept „un Bolsonaro mai moderat". Realitatea, însă, spune altceva: diferențele de fond față de doctrina politică a tatălui său sunt aproape inexistente. Tânărul Bolsonaro a promis public că îl va grația pe Jair dacă ajunge la președinție, a pus sub semnul întrebării responsabilitatea umanității pentru schimbările climatice și susține relaxarea legislației privind achiziționarea de arme de către cetățeni — o temă emblematică a dreptei braziliene.
De partea cealaltă, Lula, în vârstă de 80 de ani, vizează un al patrulea mandat prezidențial, un parcurs remarcabil pentru un om politic care a fost închis în 2018 pe acuzații de corupție și spălare de bani, doar ca, în 2021, Curtea Supremă să îi anuleze condamnările din motive procedurale. Episodul rămâne o rană deschisă în politica braziliană: susținătorii lui Lula invocă bilanțul său — reducerea sărăciei și eforturile de protejare a pădurii amazoniene — în timp ce adversarii nu pierd nicio ocazie să îl amintească.
Miza: Curtea Supremă și viitorul democrației
Pariul acestui scrutin depășește cu mult simpla alegere a unui președinte. Următorul lider al celei mai mari țări din America Latină va avea privilegiul de a nominaliza patru dintre cei 11 judecători ai Curții Supreme, ceea ce îi va conferi o influență decisivă asupra instituției pentru anii care urmează. În plus, câștigătorul va modela politica economică și de mediu a Braziliei, relația țării cu Statele Unite și, nu în ultimul rând, soarta unei democrații încă tinere și profund divizate.
Sondajele indică o cursă strânsă între Lula și Flávio Bolsonaro, într-un câmp electoral cu mai mulți candidați. Pe lângă funcția prezidențială, brazilienii vor alege și parlamentarii federali și statali, precum și guvernatorii statelor. Dacă niciun candidat nu reușește să depășească pragul de 50% din voturile valabile duminică, primii doi clasați se vor duela într-un tur al doilea programat pe 25 octombrie. Brazilia folosește urne electronice, iar rezultatele sunt de regulă contorizate în câteva ore — deci până duminică seara va fi probabil clar cine merge mai departe și cu ce forță.
O țară polarizată până la os
Polarizarea politică a Braziliei nu dă semne de ameliorare. Oamenii de știință politice, precum Fábio Vasconcellos de la Universitatea Federală din Paraná, subliniază că, după criza politică și economică de la mijlocul anilor 2010, „a devenit foarte dificil pentru orice președinte să atingă cotele de aprobare din deceniile anterioare". Ambele tabere politice inspiră loialități fervente și, în egală măsură, opoziții virulente.
Dar dincolo de drama familiei Bolsonaro, alegătorii au în minte probleme mult mai apropiate de realitatea cotidiană. Siguranța publică figurează pe primele locuri în preferințele electoratului. Flávio Bolsonaro pledează pentru o abordare dură a criminalității, care ar putea include, după sugestiile sale, chiar și o colaborare cu armata americană. Lula, în schimb, a favorizat operațiuni care vizează finanțatorii grupărilor infracționale și s-a arătat sceptic față de amestecul unor puteri străine în politicile de securitate ale Braziliei.
Corupția și economia, teme care ard
Corupția rămâne o altă sursă de îngrijorare. Investigațiile jurnalistice și polițienești din ultimele săptămâni au scos la iveală presupuse legături improprii între un fost bancher întemnițat, celebru pentru mituiri, și judecători ai Curții Supreme, dar și alți oficiali de top. Bolsonaro fiul a primit bani de la acest bancher și este anchetat pentru spălare de bani — acuzații pe care le neagă categoric.
Economia nu stă mai bine din punct de vedere al discuțiilor publice. Creșterea economică stimulată inițial de cheltuielile publice generoase ale guvernului Lula a încetinit vizibil. Flávio Bolsonaro susține că datoria publică uriașă a Braziliei sufocă economia, iar un consilier de top al campaniei sale a promis să o reducă prin tăieri drastice de cheltuieli, pe modelul președintelui argentinian Javier Milei — o referință care spune multe despre direcția ideologică a dreptei braziliene actuale.
Umbra lui Trump deasupra alegerilor
Un element inedit al acestei campanii este prezența vizibilă, aproape invazivă, a Statelor Unite. La mitingurile lui Flávio Bolsonaro flutură steaguri americane, reflectând promisiunea de a alinia Brazilia mai strâns administrației Trump. O copertă din septembrie a unui important magazin politic brazilian a surprins perfect percepția acestei influențe: o navă spațială americană uriașă planând deasupra unui mic secție de vot braziliană. Eduardo Bolsonaro, fratele lui Flávio, trăiește în Statele Unite, de unde a îndemnat administrația Trump să ia măsuri împotriva judecătorilor Curții Supreme care au supravegheat procesele familiei.
De ce este important:
Aceste alegeri nu sunt doar o simplă competiție electorală — ele reprezintă un referendum asupra viitorului democratic al Braziliei. Dacă Flávio Bolsonaro câștigă, familia unui om condamnat pentru tentativă de lovitură de stat ar reveni la putere, cu promisiunea explicită de a grația autorul complotului, ceea ce ar putea eroda fundamental independența justiției braziliene. Dacă Lula câștigă un al patrulea mandat, Brazilia își menține orientarea de stânga și relațiile transatlantice actuale. Cu patru nominalizări la Curtea Supremă în joc, cu economia în încetinire și cu polarizarea la cote maxime, rezultatul acestui scrutin va modela soarta a peste 200 de milioane de oameni și va trimite semnale puternice despre reziliența democrațiilor din întreaga lume. Pentru observatorii internaționali, Brazilia devine din nou testul suprem al faptului dacă o democrație poate rezista presiunilor populiste și intervenției externe.
