Luptătorii ruși au sprijinit guvernul militar al președintelui Assimi Goita, în timp ce acesta a fost atacat coordonat de o alianță formată din separatiști tuaregi, rebeli fulani și arabi, precum și luptători afiliați al-Qaeda, care au intrat în capitala Bamako și au făcut câștiguri în mai multe orașe din nord și centru, inclusiv Kidal și Sevare. „Nu avem nicio problemă specială cu Rusia, nici cu vreo altă țară. Problema noastră este cu regimul care guvernează Bamako”, a declarat Ramadane pentru AFP, în timp ce căuta sprijin din partea Franței, fosta putere colonială ale cărei trupe au fost forțate să plece de conducătorii militari ai Maliului în 2022. El a spus că rebelii văd intervenția Rusiei negativ, deoarece aceasta „sprijină oameni care au comis crime grave și masacre”, referindu-se la guvernul lui Goita, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat în 2020.
Alianța rebelă, care include FLA și JNIM, afiliată al-Qaeda, a lansat o ofensivă coordonată în mai multe orașe sâmbătă. Ministrul apărării al Maliului, Sadio Camara, a fost ucis într-un atac asupra casei sale din Kati, un oraș-garnizoană lângă Bamako, care găzduiește mai mulți oficiali guvernamentali de rang înalt. Guvernul malian a declarat că acesta a fost ucis de o „mașină-capcană condusă de un sinucigaș”. În mijlocul atacurilor de sâmbătă, luptătorii ruși au fost văzuți părăsind orașul nordic Kidal în camioane, după ce, potrivit relatărilor, au negociat ieșirea prin medierea Algeriei vecine. Ramadane a spus că rușii au cerut un coridor sigur pentru retragere și au fost escortați la Anefis, la sud-vest de Kidal. „Rușii s-au găsit în pericol. Nu exista nicio ieșire”, a spus el. Ministerul rus al Apărării declarase anterior că retragerea din Kidal a fost o decizie a guvernului malian, adăugând că unitățile staționate în oraș „au luptat mai mult de 24 de ore... și au respins patru atacuri masive”.
Goita a declarat marți seară că operațiunile militare vor continua până când „grupările armate” vor fi „neutralizate”. Miercuri, agenția de presă Reuters a raportat că forțele maliene au recâștigat controlul asupra orașului Menaka, lângă granița cu Nigerul, afirmând că luptătorii afiliați Statului Islamic în Provincia Sahel (ISSP) s-au retras după ciocniri cu armata. Prezența militară a fost raportată și în regiunea centrală Mopti și în Gao, cel mai mare oraș din nordul Maliului. Tensiunile au rămas ridicate în orașul central Sevare. Ramadane a susținut că regimul va cădea „mai devreme sau mai târziu”, adăugând că rebelii intenționează acum să preia controlul asupra Gao, Timbuktu și Menaka după capturarea Kidalului. FLA, a pretins el, este pregătit să guverneze marile orașe din nord aplicând o „formă moderată de lege Sharia” similară cu cea din Mauritania și bazându-se pe qadi, judecători islamici care emit decizii bazate pe legea islamică.
Franța a îndemnat cetățenii săi din Mali să plece „cât mai curând posibil” miercuri, spunând că situația de securitate rămâne volatilă. Această criză subliniază complexitatea conflictului din Sahel, unde multiple grupări armate, interese străine și lupte pentru putere se împletesc. Retragerea trupelor franceze în 2022 a lăsat un vid de securitate pe care Rusia a încercat să-l umple prin intermediul Africa Corps, o entitate paramilitară asociată cu grupul Wagner. Cu toate acestea, succesul recent al rebelilor tuaregi arată că prezența rusă nu este suficientă pentru a stabiliza țara. De asemenea, implicarea Algeriei ca mediator sugerează că statele vecine încearcă să prevină o escaladare regională.
Analizând situația, este clar că Mali se confruntă cu o criză multidimensională: pe de o parte, guvernul militar luptă pentru legitimitate internă și externă, iar pe de altă parte, rebelii tuaregi își reînnoiesc revendicările pentru autonomie sau independență în nord. Asasinarea ministrului apărării este un semnal puternic al capacității rebelilor de a lovi în inima puterii. În plus, cererea ca rușii să plece reflectă o schimbare în dinamica geopolitică: rebelii caută sprijin occidental, în special din partea Franței, pentru a contracara influența rusă. Cu toate acestea, Franța este reticentă să se implice din nou direct, având în vedere eșecurile anterioare.
Pe termen lung, stabilitatea Maliului depinde de capacitatea de a negocia o soluție politică incluzivă, care să abordeze nemulțumirile istorice ale populației tuarege și să prevină extinderea violenței. În lipsa unui dialog, țara riscă să devină un câmp de luptă pentru puteri regionale și globale, cu consecințe dezastruoase pentru civili. Deja, mii de oameni au fost strămutați, iar accesul umanitar este limitat. Comunitatea internațională trebuie să acționeze urgent pentru a facilita negocierile și a preveni o catastrofă umanitară.
De ce este important:
Această evoluție este crucială deoarece semnalează o posibilă reconfigurare a alianțelor în Sahel, o regiune deja fragilă. Retragerea forțelor ruse ar putea slăbi semnificativ guvernul militar al Maliului, deschizând calea pentru o instabilitate și mai mare sau pentru o tranziție politică. De asemenea, implicarea Franței și a Algeriei ar putea redefini echilibrul de putere în Africa de Vest, cu impact asupra securității regionale și a luptei împotriva terorismului. Pentru cetățenii malieni, soarta acestui conflict va determina dacă vor trăi sub o guvernare autoritară sprijinită de Rusia sau sub o administrație rebelă cu o viziune islamistă moderată. În orice caz, costurile umane sunt deja uriașe, iar comunitatea internațională trebuie să monitorizeze îndeaproape situația pentru a preveni noi atrocități.
