Războiul de aproape 40 de zile dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a consumat resurse militare într-un ritm alarmant. „Campaniile împotriva Iranului și a proxy-urilor sale – și, pentru interceptoarele Patriot, ajutorul acordat Ucrainei – au agravat problema”, se arată în raport. Pe lângă refacerea propriilor stocuri, Statele Unite trebuie să onoreze și comenzile aliaților și partenerilor, ceea ce creează o presiune suplimentară asupra capacităților de producție.
Cele patru muniții critice identificate de CSIS ca fiind epuizate la mai mult de jumătate față de nivelurile prebelice includ: racheta de atac terestru (TLAM), interceptoarele Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), rachetele Patriot și rachetele sol-aer navale SM-3 și SM-6. De asemenea, racheta aer-sol Joint Air-to-Surface Standoff Missile (JASSM) și racheta de atac de precizie Precision Strike Missile (PrSM) vor necesita câteva luni până la un an pentru a fi înlocuite. Stocul prebelic de PrSM era redus deoarece sistemul abia începuse producția, iar JASSM, deși utilizată intens, va beneficia de livrări mari din achiziții recente.
Problema principală nu este finanțarea, ci timpul de producție, capacitatea limitată de fabricație și termenele lungi de achiziție. CSIS subliniază că nivelurile anterioare de achiziție au fost relativ scăzute pentru multe sisteme, ceea ce încetinește eforturile de înlocuire, în ciuda creșterii recente a cheltuielilor pentru apărare. „Deciziile privind alocarea noii producții au creat deja fricțiuni bilaterale, iar aceste fricțiuni vor continua în următorii ani, deoarece cererea depășește oferta”, avertizează raportul.
Consecințele sunt de amploare. „Va exista o fereastră de vulnerabilitate timp de câțiva ani până când stocurile vor reveni la nivelurile anterioare și încă câțiva ani până când vor atinge nivelurile dorite de planificatorii de război”, notează CSIS. Experiența de luptă a SUA în conflictele recente ar putea ajuta la menținerea descurajării împotriva Chinei în această perioadă de reaprovizionare, dar riscurile rămân semnificative.
Dovezi ale epuizării stocurilor au apărut în ultimele săptămâni. The Washington Post a dezvăluit că SUA au folosit mai multe interceptoare avansate de apărare antirachetă pentru a apăra Israelul decât însuși Israelul în cele 40 de zile de război. De asemenea, Marina SUA a suspendat săptămâna trecută vânzări de arme în valoare de 14 miliarde de dolari către Taiwan, pe care Congresul le aprobase, dar care necesitau semnătura președintelui Donald Trump. Secretarul Marinei a declarat că este nevoie de muniții pentru războiul cu Iranul.
Omar Ashour, profesor de studii de securitate și militare la Doha Institute for Graduate Studies din Qatar, a explicat pentru Al Jazeera că, deși războiul cu Iranul nu a golit arsenalul SUA, a consumat unele dintre cele mai importante și strategice straturi ale acestuia. „Nu este o epuizare tactică, ci un șoc strategic al inventarului, deoarece această epuizare va afecta alte teatre de război”, a spus Ashour.
CSIS a subliniat luna trecută că, deși SUA au suficiente rachete pentru a continua războiul cu Iranul, riscul real, care va persista mulți ani, constă în viitoarele conflicte. Aceasta este o problemă care depășește simpla logistică militară și atinge însăși capacitatea Americii de a-și proiecta puterea la nivel global.
De ce este important:
Acest raport evidențiază o vulnerabilitate strategică majoră a Statelor Unite, care ar putea avea consecințe profunde asupra echilibrului de putere global. În timp ce SUA își refac stocurile, adversarii precum China sau Rusia ar putea încerca să exploateze această „fereastră de vulnerabilitate”. De asemenea, întârzierile în livrările de arme către aliați, cum ar fi Taiwan, subminează încrederea în angajamentele americane. Pentru România, ca stat membru NATO, această situație este relevantă deoarece securitatea europeană depinde de capacitatea SUA de a descuraja agresiunile. În plus, lecțiile învățate din acest conflict ar putea influența viitoarele strategii de apărare ale alianței.
