Cuplul regal a fost întâmpinat pe pista aeroportului de oficiali diplomatici, reprezentanți ai statului și ai guvernului federal, precum și de membri de rang înalt ai ambasadei britanice. Regele, îmbrăcat într-un costum bleumarin, și regina, într-o rochie roz, au stat pe tarmac în timp ce o fanfară militară a intonat imnurile naționale ale celor două țări. Copii ai familiilor militarilor britanici staționați în SUA le-au oferit flori, într-un gest simbolic al legăturilor transatlantice.
Vizita, care celebrează 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA față de coroana britanică, este prima călătorie a unui monarh britanic în America după două decenii. Programul include o întâlnire privată cu președintele Donald Trump – un autoproclamat admirator al familiei regale –, un discurs în fața Congresului american, o cină de stat somptuoasă la Casa Albă și o deplasare la New York, unde regele va comemora victimele atacurilor de la 11 septembrie 2001, cu ocazia apropierii împlinirii a 25 de ani de la tragedie. Regina va marca, de asemenea, centenarul poveștilor cu Winnie-the-Pooh, un simbol al copilăriei britanice.
Contextul politic al vizitei este însă încărcat. Relația specială dintre cele două țări se află la cel mai scăzut nivel de la criza Suezului din 1956, din cauza refuzului Londrei de a sprijini ofensiva militară a SUA împotriva Iranului. Președintele Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de poziția britanică, iar un e-mail intern al Pentagonului sugera chiar că SUA ar putea reconsidera sprijinul pentru revendicarea britanică asupra Insulelor Falkland, ca pedeapsă pentru lipsa de susținere. Deși Trump a atenuat tonul critic în ultimele zile, tensiunile rămân vizibile.
Incidentul de sâmbătă, când un individ înarmat a deschis focul la dineul Asociației Corespondenților de la Casa Albă, a adus un plus de dramatism. Oficialii americani au declarat că președintele și membri ai administrației erau posibile ținte. Palatul Buckingham a anunțat că regele „este extrem de ușurat că președintele, prima doamnă și toți invitații sunt în siguranță”, iar după o evaluare de securitate, vizita a continuat conform planului.
Regele Charles, în vârstă de 77 de ani, care urmează încă un tratament împotriva cancerului început în februarie 2024, va vorbi în fața Congresului marți – doar a doua oară când un monarh britanic se adresează legislativului american. Discursul său este așteptat să sublinieze valorile comune și importanța parteneriatului transatlantic, într-un moment în care premierul britanic Keir Starmer speră că vizita va consolida relațiile bilaterale.
Un subiect delicat care nu va fi abordat oficial este scandalul legat de infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein. Surse regale au precizat că regele și regina nu se vor întâlni cu victimele acestuia, așa cum au cerut unii, pentru a nu afecta eventuale anchete penale. Fratele regelui, Andrew Mountbatten-Windsor, a cărui reputație a fost grav afectată de legăturile cu Epstein, se confruntă în prezent cu anchete ale poliției. Fostul prinț Andrew a negat orice acuzație.
Vizita se încheie în Virginia, unde regele se va întâlni cu activiști de mediu, un omagiu adus celor cinci decenii de campanie ecologică a suveranului. Ambasadorul britanic în SUA, Christian Turner, a declarat că această călătorie va sublinia „istoria comună, sacrificiul și valorile comune” dintre cele două națiuni, adăugând că abordarea va fi una tipic britanică: „Să păstrăm calmul și să mergem mai departe”.
De ce este important:
Această vizită de stat nu este doar un eveniment protocolar, ci un test al rezilienței relației speciale dintre SUA și Marea Britanie, într-un moment de criză geopolitică și de tensiuni interne. Regele Charles, aflat în tratament pentru cancer, își asumă un rol diplomatic major, încercând să detensioneze relațiile după divergențele legate de războiul din Iran. În același timp, vizita are loc pe fundalul unui atac armat care a vizat elita politică americană, ceea ce subliniază fragilitatea securității în spațiul public. Succesul sau eșecul acestei călătorii va influența nu doar cooperarea bilaterală, ci și percepția globală asupra monarhiei britanice și a capacității sale de a media în conflicte internaționale.
