De la începutul războiului, jurnaliștii din Gaza au plătit un preț teribil. Zeci de reporteri și fotografi au fost uciși, răniți sau arestați, iar cei care au supraviețuit se confruntă cu o criză acută de resurse. Camerele video, microfoanele, bateriile și alte echipamente esențiale sunt aproape imposibil de găsit, iar piesele de schimb nu mai ajung în enclavă din cauza blocadei totale impuse de Israel. În acest context, atelierul lui Mohammed Radwan a devenit un sanctuar pentru presa locală.
Radwan, un bărbat de aproximativ 40 de ani, cu o experiență de peste 15 ani în repararea echipamentelor electronice, a văzut cum cererea pentru serviciile sale a explodat după 7 octombrie 2023. „Înainte, reparam camere pentru nunți sau evenimente de familie. Acum, fiecare cameră pe care o repar poate surprinde un bombardament, o salvare, o crimă. Știu că munca mea ajută la documentarea genocidului”, spune el, cu o voce obosită, dar hotărâtă.
Provocările sunt uriașe. Fără electricitate stabilă, Radwan folosește panouri solare improvizate și baterii auto pentru a-și alimenta instrumentele. Piesele de schimb sunt scoase din dispozitive vechi, adunate din dărâmături sau obținute prin intermediul unor rețele de contrabandă care funcționează pe sub mâna autorităților israeliene. „Am învățat să repar aproape orice cu ce am la îndemână. Un condensator ars poate fi înlocuit cu unul dintr-o placă de calculator veche. Un obiectiv zgâriat poate fi șlefuit cu pastă de dinți și ulei de măsline. Nu este perfect, dar funcționează”, explică el.
Jurnaliștii care apelează la serviciile lui Radwan spun că fără el, munca lor ar fi aproape imposibilă. „Am rămas fără cameră după ce un drone a lovit biroul nostru. Mohammed mi-a reparat-o în două zile, folosind piese de la un televizor vechi. Am putut să filmez apoi măcelul de la spitalul Al-Shifa. Acele imagini au făcut înconjurul lumii”, mărturisește un reporter local, care a cerut să rămână anonim de teama represaliilor.
Dar Radwan nu se limitează doar la reparații tehnice. El oferă și sfaturi jurnaliștilor despre cum să-și protejeze echipamentele în condiții extreme, cum să economisească bateriile sau cum să ascundă materialele în caz de raiduri. „Le spun mereu: camera voastră este arma voastră. Dacă o pierdeți, pierdeți vocea martorilor. Trebuie să aveți grijă de ea ca de propriul copil”, spune el.
În ciuda pericolului constant, Radwan refuză să părăsească Gaza. „Am încercat să plec de două ori, dar nu am putut. Aici sunt oamenii mei, aici este datoria mea. Dacă plec, cine va repara camerele? Cine va ajuta jurnaliștii să spună lumii ce se întâmplă? Nu pot să-i las singuri”, afirmă el cu o convingere care te face să uiți de oboseala din ochii lui.
Situația din Gaza este una catastrofală. Potrivit ONU, peste 40.000 de palestinieni au fost uciși, iar mii de alții sunt dați dispăruți. Jurnaliștii sunt vizați în mod sistematic, iar organizații precum Reporteri fără Frontiere au documentat zeci de cazuri de jurnaliști uciși sau răniți în timp ce își făceau datoria. În acest context, munca lui Mohammed Radwan devine un simbol al rezistenței prin adevăr. Fiecare cameră reparată este o șansă în plus ca lumea să vadă crimele de război, să audă mărturiile supraviețuitorilor, să asiste la genocidul care se desfășoară sub ochii noștri.
Dar Radwan nu este singur. În spatele lui stă o rețea de voluntari, ingineri, tehnicieni și simpli cetățeni care își riscă viața pentru a menține în viață presa independentă. Ei improvizează, inovează și luptă cu mijloacele pe care le au. Unii folosesc telefoane mobile pentru a filma, alții construiesc drone din piese de jucării, iar alții, ca Radwan, își petrec zilele întregi cu mâinile în interiorul unor camere vechi, încercând să le dea o a doua viață.
Într-o lume în care informația este adesea manipulată sau ascunsă, jurnaliștii din Gaza sunt ultima linie de apărare a adevărului. Iar oamenii precum Mohammed Radwan sunt cei care fac posibil ca această linie să nu cedeze. Ei merită recunoștința noastră, dar mai ales, merită ca lumea să le audă povestea. Pentru că în timp ce camerele lor filmează ororile războiului, noi, cei din afară, avem datoria de a privi, de a înțelege și de a acționa.
De ce este important:
Această poveste nu este doar despre un reparator de camere, ci despre supraviețuirea jurnalismului într-o zonă de conflict. Fără oameni ca Mohammed Radwan, lumea ar fi lipsită de dovezile necesare pentru a aduce în fața justiției pe cei care comit crime de război. Este important să înțelegem că fiecare imagine, fiecare filmare din Gaza este un act de curaj, iar cei care fac posibilă această documentare merită sprijinul și solidaritatea noastră. Într-o epocă a dezinformării, adevărul are nevoie de eroi tăcuți, iar Radwan este unul dintre ei.
