Conform raportului oficial, cazurile au fost înregistrate în trei provincii din estul RDC: Ituri, Nord-Kivu și Sud-Kivu. Însă vestea cea mai alarmantă vine de la agenția AFP, care citează o sursă din cadrul Institutului Național de Cercetare Biomedicală (INRB). Potrivit acesteia, virusul s-a răspândit într-o a patra provincie, Haut-Uele, care se învecinează cu Sudanul de Sud și Republica Centrafricană. Cazul a fost depistat după ce o persoană infectată a călătorit din Bunia, capitala provinciei Ituri, spre Haut-Uele. Autoritățile încearcă acum să refacă lanțul de transmitere și să identifice toate persoanele care au intrat în contact cu bolnavul.
Această extindere geografică înseamnă că întregul nord-est al RDC, o regiune cu aproximativ 15 milioane de locuitori, este acum afectat. Provincia Ituri, zguduită de conflicte interetnice și atacuri ale grupurilor armate, rămâne epicentrul epidemiei, care a început în luna mai. În multe cazuri, virusul s-a răspândit în cadrul funeraliilor, unde trupurile extrem de contagioase ale victimelor sunt manipulate de rude și prieteni. În RDC, ritualurile funerare durează adesea zile întregi, iar contactul direct cu decedatul este o practică obișnuită, ceea ce face ca măsurile de izolare să fie extrem de dificil de implementat.
Corespondenta Al Jazeera, Catherine Wambua-Soi, a relatat dintr-un centru de tratament din Rwampara, provincia Ituri, că personalul medical se confruntă cu lipsuri grave de echipament. „Aceste centre au fost atacate de mai multe ori. Luna trecută, corturile de aici au fost incendiate de o mulțime furioasă. Unii congolezi încă nu au încredere în cei care încearcă să îi ajute”, a spus ea. „Au nevoie de mai mult din toate: echipamente de protecție, medicamente, kituri rapide de testare... și pungi pentru cadavre.”
Pe fondul acestei situații disperate, guvernul a emis sâmbătă o interdicție privind adunările publice în patru provincii, inclusiv în capitala Kinshasa, ca parte a eforturilor de a limita răspândirea virusului. Decizia a fost luată înaintea unui protest planificat pentru 8 iulie împotriva reformei constituționale, iar figurile opoziției au calificat interdicția drept „motivată politic”. Această controversă subliniază tensiunile dintre măsurile de sănătate publică și libertățile civile, într-o țară în care încrederea în autorități este deja fragilă.
Epidemia de Ebola din RDC este una dintre cele mai grave din istoria recentă, depășind chiar și focarul din 2014-2016 din Africa de Vest, care a ucis peste 11.000 de oameni. Virusul, care provoacă febră hemoragică severă, se transmite prin contact direct cu fluidele corporale ale persoanelor infectate sau cu obiecte contaminate. Rata de mortalitate poate ajunge până la 90% în lipsa unui tratament adecvat, iar vaccinurile disponibile, deși eficiente, nu sunt accesibile pe scară largă în zonele rurale și izolate.
Contextul din RDC este agravat de instabilitatea politică și de conflictele armate care afectează estul țării de decenii. Grupări precum Forțele Democratice Aliate (ADF) și alte miliții locale controlează teritorii întinse, împiedicând accesul echipelor medicale și al organizațiilor umanitare. De asemenea, dezinformarea și teoriile conspirației circulă rapid, alimentând neîncrederea față de vaccinuri și de personalul medical străin. În trecut, atacuri asupra centrelor de tratament au forțat organizații precum Medici fără Frontiere să își suspende temporar activitatea.
Pentru comunitatea internațională, acest focar reprezintă un test al capacității de reacție rapidă și al cooperării transfrontaliere. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a mobilizat echipe de experți, dar resursele sunt limitate, iar pandemia de COVID-19 a epuizat deja multe sisteme de sănătate din Africa. În plus, răspândirea în Haut-Uele, o provincie care face legătura cu Sudanul de Sud și Republica Centrafricană, ridică riscul unei extinderi regionale, ceea ce ar putea duce la o criză umanitară și mai mare.
În ciuda eforturilor, lupta împotriva Ebola în RDC este departe de a fi câștigată. Fiecare nou caz confirmat este o amintire sumbră a fragilității sistemelor de sănătate din țările în curs de dezvoltare și a nevoii urgente de investiții în infrastructură medicală, educație și combatere a dezinformării. Până când comunitățile locale nu vor avea încredere în autorități și în ajutorul extern, iar personalul medical nu va fi protejat și echipat corespunzător, Ebola va continua să facă victime.
De ce este important:
Acest articol evidențiază gravitatea celui mai recent focar de Ebola din Republica Democrată Congo, care a ajuns la 1.307 cazuri confirmate și 377 de decese, răspândindu-se acum într-o a patra provincie, Haut-Uele, la granița cu Sudanul de Sud și Republica Centrafricană. Situația este critică nu doar pentru RDC, ci și pentru întreaga regiune, deoarece virusul poate traversa cu ușurință frontierele slab controlate. În plus, contextul de conflict armat, neîncrederea populației și atacurile asupra centrelor medicale complică eforturile de combatere a epidemiei. Înțelegerea acestor provocări este esențială pentru a sprijini măsurile de sănătate publică și pentru a preveni o criză umanitară de proporții.
