Fondul, creat inițial pentru a sprijini aliații lui Trump care susțin că au fost victime ale persecuției guvernamentale, a stârnit un val de critici bipartizane. Criticii au avertizat că ar putea fi folosit pentru a recompensa persoane implicate în atacul de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, ceea ce a generat o reacție puternică din partea ambelor tabere politice. Senatorii Cornyn și Tillis, ale căror voturi sunt esențiale pentru ca Trump să-și impună alegerea în Comisia Judiciară a Senatului, au cerut anterior garanții scrise că fondul nu va fi implementat.
„Vrem să-i mulțumim domnului Blanche și echipei sale pentru colaborarea pe această temă și așteptăm cu nerăbdare să votăm pentru avansarea nominalizării sale din Comisia Judiciară a Senatului”, au scris cei doi senatori în declarația comună.
Blanche, care ocupă funcția de procuror general interimar, a supervizat crearea inițială a fondului ca parte a unei înțelegeri controversate între Trump și Internal Revenue Service (IRS). Trump a dat în judecată agenția fiscală federală, care se află sub controlul său executiv, cerând 10 miliarde de dolari. În cadrul unei audieri la Departamentul de Justiție din iunie, Blanche a declarat că nu va continua cu fondul. Cu toate acestea, Trump a continuat să-l promoveze, inclusiv sâmbătă, iar parlamentarii au rămas sceptici că fondul este cu adevărat mort.
Dacă Cornyn și Tillis nu l-ar fi susținut pe Blanche, Trump a scris pe rețelele de socializare sâmbătă că va „insista puternic pentru adoptarea proiectului de lege anti-armament”. El a adăugat că îl va păstra pe Blanche ca procuror general interimar și va ocoli procesul de confirmare în Senat.
„Deși procurorul general interimar a informat în repetate rânduri Congresul prin mărturii, inclusiv sub jurământ, precum și prin răspunsuri scrise, că fondul nu va fi implementat, și deși Departamentul a reprezentat în mod repetat în fața instanțelor de district că fondul nu va fi implementat, ordinul de astăzi anulează oficial ordinul din 18 mai 2026”, a declarat Departamentul de Justiție într-un comunicat care însoțește ordinul de duminică.
„Nu au fost numiți membri; nu au fost transferate fonduri; nu a fost stabilit niciun proces pentru primirea cererilor; nu au fost plătite cereri”, se arată în document. „Acest ordin stabilește, dincolo de orice îndoială, că nu există niciun fond.”
Contextul acestei decizii este complex. Fondul „anti-persecutare” a fost văzut de critici ca o încercare de a folosi banii contribuabililor pentru a recompensa susținătorii lui Trump care au fost investigați sau acuzați de diverse infracțiuni, inclusiv cei implicați în atacul de la Capitoliu. Deși Blanche a susținut că fondul era destinat să ajute persoanele care au fost „ținta” unor investigații politice, oponenții au considerat că este o formă de „răzbunare” împotriva adversarilor politici.
Senatorii Cornyn și Tillis, ambii republicani cu o influență semnificativă în Senat, au fost cheia deblocării nominalizării lui Blanche. Fără sprijinul lor, Blanche ar fi riscat să nu fie confirmat, ceea ce ar fi fost o înfrângere majoră pentru Trump. Decizia lor de a-și retrage opoziția vine după ce Blanche a emis ordinul de desființare a fondului, ceea ce sugerează că presiunile exercitate de cei doi senatori au dat roade.
Trump, care a făcut din „anti-persecutare” unul dintre punctele centrale ale campaniei sale electorale, a continuat să promoveze ideea unui astfel de fond, chiar și după ce Blanche a anunțat că nu va merge mai departe. Sâmbătă, Trump a scris pe rețelele de socializare că, dacă senatorii nu-l susțin pe Blanche, va „insista puternic pentru adoptarea proiectului de lege anti-armament”. Aceasta a fost o încercare de a menține presiunea asupra senatorilor, dar și de a-și asigura că agenda sa politică rămâne în prim-plan.
Analiștii politici consideră că această situație reflectă tensiunile din interiorul Partidului Republican între aripa moderată și cea loială lui Trump. În timp ce unii republicani, precum Cornyn și Tillis, sunt dispuși să colaboreze cu administrația Trump, alții sunt mai sceptici cu privire la unele dintre inițiativele sale controversate. De asemenea, această dispută arată cât de fragilă este majoritatea republicană în Senat, unde fiecare vot contează.
Pe de altă parte, decizia lui Blanche de a desființa fondul poate fi văzută ca o încercare de a-și asigura confirmarea, dar și de a evita un scandal mai mare. Dacă fondul ar fi fost implementat, ar fi putut atrage acuzații de corupție și abuz de putere, ceea ce ar fi afectat imaginea administrației Trump.
În concluzie, această evoluție este un pas important pentru Blanche, dar și pentru Trump, care își dorește un procuror general loial. Rămâne de văzut dacă Blanche va reuși să obțină confirmarea în Senat și cum va gestiona alte dosare sensibile, cum ar fi investigațiile privind imigrația sau reforma justiției.
De ce este important:
Această decizie este crucială pentru că deblochează nominalizarea lui Todd Blanche, un aliat cheie al lui Donald Trump, la conducerea Departamentului de Justiție. În același timp, desființarea fondului „anti-persecutare” arată că presiunile bipartizane pot influența deciziile administrației, chiar și într-un context politic tensionat. De asemenea, acest caz evidențiază fragilitatea majorității republicane în Senat și importanța negocierilor interne pentru a menține coeziunea partidului.
