Abdulaziz depinde de o sursă continuă de oxigen suplimentar. Suferă de o malformație cardiacă congenitală, are plămânii subdezvoltați și, de la naștere, se confruntă cu hidrocefalie – acumulare de lichid cefalorahidian în creier. A fost operat pentru a i se monta un șunt ventriculo-peritoneal, care drenează excesul de lichid. În plus, are tulburări din spectrul autist și necesită îngrijire zilnică intensivă, lucru aproape imposibil într-o tabără de refugiați, în timp ce Israelul duce un război genocidar împotriva populației din Gaza.
Într-o noapte, cilindrul s-a golit înainte ca familia să reușească să găsească altul. „A rămas fără oxigen la miezul nopții”, își amintește Ali. „Minutele s-au transformat într-un coșmar. Am început să-l ventilăm cu mâinile și cu bucăți de carton, în timp ce îi vedeam fața albăstrită, speriați că va leșina sau va cădea în comă chiar în fața ochilor noștri, în timp ce noi eram complet neputincioși.”
Această criză nu este doar o poveste izolată. Ministerul Sănătății din Gaza a avertizat pe 15 august că doar 12 dintre cele 34 de stații de generare a oxigenului din enclavă mai funcționează, iar doar 4 dintre cele 30 de dispozitive folosite pentru umplerea cilindrilor sunt încă operaționale. Echipamentele rămase sunt suprasolicitate și se defectează frecvent. Aceste condiții fac ca obținerea cilindrilor să fie extrem de dificilă pentru pacienții precum Abdulaziz, care își primesc cea mai mare parte a îngrijirii în afara spitalelor.
Înainte de război, Abdulaziz primea tratament specializat regulat la un spital din Israel. Acum, acest lucru s-a oprit, iar familia depinde de un sistem de sănătate devastat de atacurile israeliene. Costurile îngrijirii au crescut de asemenea. Ali estimează că medicamentele, scutecele și transportul costă acum între 950 și 1.100 de șekeli (315-365 de dolari) pe lună, dublu față de prețurile de dinainte de război. „Abdulaziz nu poate exprima durerea ca alți copii din cauza autismului, dar văd suferința în ochii lui”, spune Ali. „Nu cer imposibilul, vreau doar ca fiul meu să respire liber.”
Întreruperea oxigenului suplimentar poate fi periculoasă pentru pacienții care depind de această terapie pentru a-și menține nivelul adecvat de oxigen în sânge. Dr. Ghada Hassouna, medic la Spitalul Martirilor al-Aqsa din Deir el-Balah, explică faptul că un pacient cu saturație scăzută de oxigen poate dezvolta respirație rapidă, ritm cardiac accelerat și cianoză – o decolorare albăstruie a pielii cauzată de fluxul slab de oxigen și sânge. Oxigenul insuficient poate deteriora organele vitale, în special creierul și inima. Celulele creierului sunt extrem de sensibile la lipsa de oxigen și sunt cele mai vulnerabile la deteriorare rapidă. În cazul lui Abdulaziz, orice scădere a nivelului de oxigen poate provoca leziuni nervoase severe sau permanente.
Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, scoaterea din funcțiune a majorității stațiilor de generare a oxigenului este rezultatul unei politici sistematice israeliene la punctele de trecere a frontierei. Autoritățile israeliene continuă să restricționeze și să interzică intrarea pieselor de schimb și a lubrifianților speciali pentru generatoarele spitalelor și instalațiile de oxigen, blocând totodată noile instalații menite să compenseze deficitul. Israelul clasifică cilindrii de oxigen, dispozitivele conexe și generatoarele electrice drept articole „cu dublă utilizare”, interzicând intrarea lor sau a pieselor de schimb prin punctele de trecere închise.
În același timp, mediul de strămutare forțată impune un strat suplimentar de suferință. Sute de mii de oameni trăiesc în zone deschise, fără ventilație adecvată, pline de praf și emisii toxice de la arderea deșeurilor din plastic și de la generatoarele alternative de energie. Acest lucru dublează numărul pacienților care suferă de pneumonie acută și afecțiuni respiratorii precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
În acest context, Ministerul Sănătății și mai multe spitale din Fâșie au oprit complet serviciile externe de reumplere a cilindrilor de oxigen pentru pacienții care primesc îngrijire la domiciliu sau în corturi. Decizia a fost o măsură forțată, luată de sistemul de sănătate aflat în pragul colapsului, pentru a păstra rezervele de oxigen pentru rețelele de paturi din secțiile critice, cum ar fi unitățile de terapie intensivă, incubatoarele pentru nou-născuți și sălile de operație. Personalul medical explică faptul că această decizie nu a fost o alegere administrativă, ci un răspuns la o realitate catastrofală impusă de condițiile de război și de distrugerea sistematică a infrastructurii de sănătate.
Națiunile Unite estimează că aproximativ 350.000 de oameni din Gaza trăiesc cu boli cronice, iar tratamentele au fost grav perturbate de război. Mohammad Abu Salmiya, directorul Complexului Medical al-Shifa, spune că Gaza se confruntă cu lipsa a jumătate dintre medicamentele esențiale și a peste 80% dintre materialele de laborator. El estimează că aproximativ 21.000 de pacienți și răniți au nevoie de tratament în afara Gazei, inclusiv peste 4.000 de pacienți cu cancer și peste 10.000 de răniți care necesită intervenții chirurgicale avansate.
Pentru moment, pacienții din Gaza trebuie să se descurce cu ceea ce este disponibil în interiorul enclavei palestiniene. „Vrem să poată călători și să-și reia tratamentul”, spune Ali. „Până atunci, avem nevoie de o sursă stabilă de oxigen. Tot ce vrem este ca fiul nostru să respire cu demnitate, fără teama constantă că respirația i se poate opri în orice moment.”
De ce este important:
Această criză a oxigenului medical din Gaza nu este doar o problemă tehnică sau logistică; este o chestiune de viață și de moarte pentru sute de mii de oameni. Blocarea sistematică a pieselor de schimb și a echipamentelor de către Israel, combinată cu distrugerea infrastructurii de sănătate, transformă un drept fundamental – respirația – într-un privilegiu inaccesibil. Fiecare cilindru gol înseamnă un pacient care moare sau suferă leziuni ireversibile. Comunitatea internațională trebuie să înțeleagă că aceasta este o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar și să acționeze urgent pentru a forța Israelul să permită intrarea necondiționată a echipamentelor medicale și a pieselor de schimb. Fără o intervenție imediată, vom asista la o catastrofă umanitară și mai mare, în care cei mai vulnerabili – copiii, bolnavii cronici și răniții – plătesc prețul suprem pentru o politică de asediu și de exterminare lentă.
