Această mișcare a băncii centrale americane nu este doar un simplu mecanism tehnic de politică monetară. Este o decizie politică explozivă, luată cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile de mijloc de mandat din Statele Unite, și vine în ciuda presiunilor repetate și publice ale președintelui Donald Trump, care a cerut insistent scăderea dobânzilor, nu creșterea lor. Este o confruntare clasică între independența unei instituții financiare și voința unui lider politic, iar miza este enormă.
O economie între ciocan și nicovală
Comunicatul Fed, publicat după ședința de miercuri, încearcă să transmită un mesaj de echilibru și stabilitate. „Activitatea economică se extinde într-un ritm solid. Deși incertitudinea rămâne ridicată, parțial din cauza evoluțiilor geopolitice, cheltuielile interne au fost rezistente”, se arată în document. Oficialii băncii centrale recunosc că „inflația rămâne ridicată”, dar susțin că acțiunea de astăzi va sprijini o revenire mai rapidă la ținta de 2% a comitetului. „Comitetul va livra stabilitatea prețurilor”, promit ei.
Proiecțiile trimestriale ale oficialilor Fed indică faptul că ne putem aștepta la încă o majorare a dobânzii în acest an, urmată de o perioadă de stagnare a acestora pe parcursul anului viitor. Instrumentul CME FedWatch, care monitorizează probabilitatea deciziilor de politică monetară, estima înainte de anunț o șansă de 92,3% ca Fed să majoreze ratele la intervalul 3,75%-4%. Cu doar o săptămână în urmă, această probabilitate era de doar 40%, ceea ce arată cât de rapid s-a schimbat percepția pieței.
Inflația, spectrul care nu dispare
Datele macroeconomice recente explică această schimbare de atitudine. Prețurile de consum au sărit în august cu 0,4%, cea mai mare creștere din ultimele patru luni. Tarifele impuse de Trump și cheltuielile masive de capital pentru a alimenta boom-ul inteligenței artificiale au pus, de asemenea, presiune pe prețuri. La nivel anual, prețurile au crescut cu 3,4%, egalând creșterea din iulie, în timp ce piața muncii rămâne sănătoasă. Dar acest amestec este volatil.
De atunci, prețurile țițeiului de referință au continuat să urce vertiginos, pe măsură ce grevele și atacurile din războiul SUA-Israel împotriva Iranului s-au intensificat. Țițeiul Brent a fluctuat marți în apropierea pragului de 109 dolari pe baril. Prețul mediu pentru un galon de benzină a ajuns la 4,36 dolari (1,15 dolari pe litru), în creștere cu 14 cenți în ultima săptămână și cu 30 de cenți față de luna trecută, potrivit Asociației Americane de Automobile (AAA). Motorina, însă, a atins un nivel record de 6,31 dolari pe galon (1,67 dolari pe litru), aproximativ dublu față de anul trecut. Această creștere este deosebit de îngrijorătoare, deoarece motorina este folosită de camioanele care transportă totul, de la fructe și legume la oțel și ciment, ceea ce va alimenta și mai mult inflația.
Randamentele obligațiunilor, un semnal de alarmă
În același timp, randamentul obligațiunilor de trezorerie pe 10 ani a depășit marți pragul psihologic important de 5%, atingând 5,02%, cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani. Acest randament servește drept referință pentru costurile de împrumut, inclusiv pentru creditele auto și ipotecile, și este un indicator esențial al inflației. Depășirea acestui prag este un semnal puternic că piețele se așteaptă ca inflația să rămână ridicată pentru o perioadă mai lungă de timp.
„Economia se află într-o situație neobișnuită”, explică Michael Klein, profesor de afaceri economice internaționale la Fletcher School a Universității Tufts și editor executiv al EconoFact. Șomajul rămâne la un nivel confortabil, dar prețurile mai ridicate continuă să persiste, împingând inflația dincolo de ținta de 2% a Fed. „Există o presiune uriașă asupra președintelui Warsh să majoreze ratele dobânzilor, din cauza inflației ridicate, iar acest lucru a fost amplificat de îngrijorările legate de presiunile lui Trump”, adaugă Klein, referindu-se la Kevin Warsh, actualul președinte al Fed.
Confrunarea cu Trump
Președintele Trump a continuat să ceară în mod public scăderea ratelor dobânzilor, o poziție care a creat o tensiune imensă între Casa Albă și banca centrală. La aproape trei ore după decizia privind ratele, Trump a postat pe Truth Social, platforma sa de socializare, un mesaj acid: „Ratele dobânzilor în Statele Unite ar trebui să fie 1%, sau mai puțin, pentru că suntem cel mai bun credit din lume — DE DEPARTE. Țara noastră este în plin avânt cu noi investiții!” El a adăugat: „SCĂDEȚI RATELE DOBÂNZILOR PENTRU STATELE UNITE ALE AMERICII, ȘI REPEDE!”, dar nu l-a menționat direct pe Warsh.
Trump a criticat în mod repetat și vehement predecesorul lui Warsh, Jerome Powell, pentru că nu a redus ratele. Administrația a lansat chiar și o anchetă penală împotriva lui Powell, pe care acesta a numit-o la acea vreme „pretexte” pentru a submina independența Fed. Această dinamică tensionată ridică întrebări serioase despre viitorul politicii monetare americane și despre capacitatea băncii centrale de a acționa independent de voința politică.
Impactul global și perspectivele
Decizia Fed are un impact profund nu doar asupra economiei americane, ci asupra întregii economii globale. Ratele mai mari ale dobânzilor în SUA tind să atragă capitaluri din întreaga lume, ceea ce poate pune presiune pe monedele altor țări și poate crește costul datoriei externe pentru economiile emergente. În plus, o economie americană mai lentă, ca urmare a ratelor mai mari, poate reduce cererea pentru importuri, afectând exportatorii din întreaga lume.
„Ratele mai mari ale dobânzilor tind să slăbească economia... dar dacă piața crede că va avea loc o creștere a ratei, acest lucru este deja inclus în prețuri, deoarece prețurile se mișcă pe baza știrilor, deci aceasta nu va fi o noutate”, explică Klein. El adaugă că acest lucru ar trebui să ajute la stabilizarea randamentelor. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă această majorare va fi suficientă pentru a tempera inflația sau dacă Fed va fi forțată să continue cu majorări mai agresive, ceea ce ar putea arunca economia americană într-o recesiune.
De ce este important:
Această decizie a Rezervei Federale este crucială pentru întreaga economie globală, inclusiv pentru România. Majorarea ratelor dobânzilor în SUA influențează costul finanțării la nivel mondial, afectând cursul de schimb al leului, prețul energiei și al alimentelor importate, precum și costul creditelor pentru companiile și guvernele din întreaga lume. În plus, tensiunea politică dintre președintele Trump și Fed ridică semne de întrebare serioase cu privire la independența băncilor centrale, un principiu fundamental al stabilității economice moderne. Pentru cetățenii români, aceasta înseamnă că trebuie să fim atenți la evoluțiile din economia americană, deoarece ele ne afectează direct buzunarele, de la prețul benzinei la ratele la credite și la valoarea economiilor noastre.
