Biroul Electoral Național din Peru a anunțat că rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale nu vor fi disponibile înainte de mijlocul lunii mai, întrucât mii de buletine de vot contestate sunt încă în curs de verificare. Această întârziere semnificativă a alimentat tensiuni politice intense și a generat acuzații grave din partea unor candidați care au invocat posibile nereguli în procesul de numărare, deși nu au prezentat dovezi concrete în sprijinul acestor afirmații.
Cu aproximativ 93% din voturi numărate, candidata de extremă-dreapta Keiko Fujimori se află în fruntea curselor electorale, acumulând un procentaj de 17%, conform datelor oficiale furnizate de autoritățile electorale. Situația devine însă cu adevărat interesantă în lupta pentru ocuparea locului al doilea, care asigură accesul în turul al doilea al alegerilor, în conformitate cu sistemul electoral peruvian care prevede că numai primii doi candidați în ordinea numărului de voturi se califică pentru runda finală.
În acest moment, candidatul de stânga Roberto Sanchez ocupă poziția secundă cu un procentaj de 12%, fiind urmat îndeaproape de ultraconservatorul Rafael Lopez Aliaga, care a obținut 12,9% din voturi. Diferența extrem de strânsă dintre cei doi aspiranți explică în mare măsură intensitatea disputelor și tensiunilor care au însoțit procesul de numărătoare, mai ales că verificarea buletinelor contestate ar putea modifica ordinea finală într-un mod decisiv.
Yessica Clavijo, secretarul general al Juriului Național Electoral (JNE), a explicat că întârzierea este cauzată de necesitatea revizuirii a peste 15.000 de buletine de vot contestate. Aproximativ 30% dintre acestea privesc direct cursa prezidențială, în timp ce restul sunt legate de alegerile legislative, care se desfășoară simultan în Peru.
Rafael Lopez Aliaga, fost primar al capitalei Lima și candidatul Partidului Renovare Populară, s-a dovedit a fi cel mai vocal critic al întârzierii procesului de numărătoare. Fără a furniza vreo dovadă tangibilă, acesta a acuzat explicit existența unei fraude electorale și a cerut anularea întregului scrutin prezidențial. Într-un gest care a amplificat și mai mult atmosfera de conflict, Lopez Aliaga a îndemnat susținătorii săi să organizeze proteste în data de duminică, sporind astfel presiunea asupra autorităților electorale.
La rândul său, candidatul socialist Roberto Sanchez nu a rămas pasiv în fața混乱ului organizatoric. Acesta a criticat dur modul în care s-a desfășurat procesul electoral, subliniind că problemele grave de organizare trebuie să facă obiectul unei investigații riguroase și că cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere prin sancțiuni adecvate.
Peru a fost martorul unui scrutin prezidențial fără precedent, nu doar din cauza întârzierilor și controverselor, ci și datorită numărului record de candidați înscriși în cursă. Nu mai puțin de 35 de candidați au concurat pentru funcția de președinte, un indicator al fragmentării politice profunde care caracterizează societatea peruviană în prezent. Această situație reflectă o perioadă de instabilitate politică prelungită, Peru având un istoric alarmant în ceea ce privește schimbările la vârful puterii executive. Din cei opt președinți care s-au succedat la conducerea țării în ultimii ani, nu mai puțin de patru au fost suspendați sau demiși de Congres prin proceduri de destituire.
Desfășurarea propriu-zisă a votului nu a fost lipsită de probleme. Autoritățile au fost nevoite să prelungească perioada de votare până în ziua de luni în anumite zone din Lima, din cauza întârzierilor în distribuirea materialelor electorale. Aceste disfuncționalități au suscitat critici severe și au alimentat neîncrederea alegătorilor în integritatea procesului democratic.
În ciuda tuturor acestor dificultăți și a controverselor politice, Misiunea de observare electorală a Uniunii Europene a oferit o evaluare relativ pozitivă a desfășurării scrutinului. Potrivit raportului preliminar al observatorilor europeni, votul din Peru a respectat standardele democratice acceptabile, o evaluare care contrastează puternic cu acuzațiile grave formulate de anumiți candidați.
Pe fondul acestor tensiuni, procurorii peruvieni au efectuat vineri o descindere la un depozit aparținând Oficiului Național pentru Procese Electorale (ONPE), instituția responsabilă cu organizarea alegerilor. Patru oficiali au fost sesizați către Juriul Național Electoral în legătură cu presupuse infracțiuni legate de dreptul de vot, ceea ce sugerează că autoritățile de investigare iau în serios orice suspiciune de nereguli, indiferent de contextul politic tensionat.
Rămâne de văzut cum se vor încheia verificările în curs și dacă ordinea actuală a clasamentului se va menține sau va suferi modificări semnificative. Cert este că această campanie electorală a expus fragilitatea instituțiilor democratice din Peru și provocările majore cu care se confruntă această țară andină în încercarea de a-și consolida statul de drept și stabilitatea politică, într-un moment în care cetățenii săi își exprimă tot mai ferm nemulțumirea față de clasa politică tradițională.
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat să aibă loc între câștigătorul cursei prezidențiale și ocupantul poziției secunde, va fi crucial pentru viitorul politic al țării. Apropierea extrem de mare dintre Sanchez și Lopez Aliaga înseamnă că fiecare vot contestat poate face diferența între cei doi candidați, transformând verificările tehnice într-o bătălie cu miză politică enormă, în care ambele tabere sunt hotărâte să conteste sau să apere orice rezultat care nu le este favorabil.
Rezultatele alegerilor prezidențiale din Peru vor fi finalizate abia la mijlocul lunii mai, după o numărătoare controversată și acuzații de fraudă
