Conform studiului SIPRI, cele nouă puteri nucleare – China, Franța, India, Israel, Coreea de Nord, Pakistan, Rusia, Regatul Unit și Statele Unite – dețineau 12.187 de focoase nucleare la începutul acestui an. Dintre acestea, aproximativ 9.745 se aflau în stocuri militare, gata de utilizare. Cercetătorii estimează că 4.012 focoase erau montate pe rachete sau avioane, iar până la 2.200 se aflau în stare de alertă maximă, putând fi lansate în câteva minute. Aproape toate acestea aparțin Rusiei sau Statelor Unite, iar într-o măsură mai mică, Franței și Regatului Unit.
Rusia și Statele Unite rămân puterile nucleare dominante, deținând împreună aproximativ 83% din focoasele disponibile pentru uz militar și aproape 86% din totalul armelor nucleare la nivel global. Deși aceste cifre sunt relativ similare cu cele din 2025, SIPRI subliniază că programele de modernizare „extinse” ale acestor țări „par să crească dimensiunea și diversitatea arsenale lor în viitor”.
Institutul estimează că declinul constant al stocului nuclear global, observat după încheierea Războiului Rece, se va inversa în următorii ani. Acest lucru se datorează încetinirii dezmembrării focoaselor retrase din uz de către marile puteri și accelerării implementării noilor arme.
„Dovezile sunt tot mai clare că statele care dețin arme nucleare ignoră, ba chiar se îndepărtează de angajamentele lor de dezarmare și, în schimb, își etalează mușchii nucleari”, a declarat Hans Kristensen, cercetător SIPRI.
China, a treia mare putere nucleară, și-a extins arsenalul de la aproximativ 600 la 620 de focoase de la an la an, înregistrând cea mai rapidă creștere dintre toate statele. Regatul Unit, deși nu și-a mărit arsenalul anul trecut, este de așteptat să își sporească stocul operațional în viitor. Franța continuă să își modernizeze capacitățile, anunțând planuri de extindere a numărului de focoase și renunțând la comunicarea publică a dimensiunii arsenalului său.
India este considerată că și-a mărit ușor arsenalul nuclear în 2025 și continuă să dezvolte noi sisteme de livrare. La fel procedează și Pakistanul, care acumulează material fisionabil, ceea ce sugerează o posibilă extindere a arsenalului în următorii ani. Israelul menține o politică de ambiguitate nucleară, dar SIPRI estimează un arsenal de aproximativ 90 de focoase și modernizări în curs, inclusiv lucrări la Centrul de Cercetare Nucleară Negev, lângă Dimona. Coreea de Nord este estimată că a asamblat aproximativ 60 de focoase, continuând să își dezvolte capacitățile pentru a-și atinge obiectivul declarat de a-și extinde „exponențial” arsenalul nuclear.
„Voci influente, inclusiv unii lideri mondiali, promovează armele nucleare ca garanție împotriva atacurilor din partea unui stat ostil”, a declarat Karim Haggag, directorul SIPRI. „Dar a face ca apărarea națională și strategiile de securitate să depindă – sau să depindă mai mult – de armele nucleare ar putea crește semnificativ riscurile nucleare.”
Raportul SIPRI subliniază că această cursă a înarmărilor nucleare are loc într-un moment de tensiuni geopolitice crescute, inclusiv războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Statele nucleare par să se îndepărteze de tratatele de dezarmare, cum ar fi Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), și să investească masiv în modernizarea arsenalelor lor. Aceasta include dezvoltarea de noi rachete, submarine și bombardiere capabile să transporte focoase nucleare, precum și îmbunătățirea sistemelor de lansare și a infrastructurii asociate.
Specialiștii avertizează că această tendință crește riscul de escaladare accidentală sau de calcul greșit. Cu cât mai multe arme nucleare sunt menținute în stare de alertă, cu atât este mai mare probabilitatea unui incident care ar putea declanșa un conflict nuclear. De asemenea, modernizarea arsenalelor și dezvoltarea de noi sisteme de livrare fac ca armele nucleare să fie mai greu de controlat și de monitorizat.
În concluzie, raportul SIPRI oferă o imagine sumbră a stării actuale a securității globale. În loc să se îndrepte către un viitor fără arme nucleare, lumea pare să se întoarcă la o cursă a înarmărilor periculoasă, care amenință să submineze decenii de eforturi de dezarmare și să crească riscul unui conflict nuclear devastator.
De ce este important:
Acest raport este crucial deoarece evidențiază o tendință alarmantă de inversare a progreselor în dezarmarea nucleară, într-un context geopolitic deja tensionat. Creșterea numărului de focoase și modernizarea arsenalelor nu doar că amplifică riscul unui conflict nuclear accidental sau intenționat, dar subminează și încrederea în tratatele internaționale de neproliferare. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a evalua amenințările la adresa securității globale și pentru a promova politici care să reducă, nu să sporească, pericolele nucleare.
