Filtrează articolele

Tehnologie

Rubio declară că Statele Unite se așteaptă să încheie războiul cu Iran „în următoarele câteva săptămâni”

Rubio declară că Statele Unite se așteaptă să încheie războiul cu Iran „în următoarele câteva săptămâni”
În contextul unei situații geopolitice extrem de volatile, Secretarul de Stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a făcut o declarație cu un puternic impact asupra comunității internaționale, afirmând că administrația americană anticipează încheierea operațiunilor militare din Iran „în următoarele câteva săptămâni”. Această afirmație, care vine într-un moment critic al conflictului, a fost făcută la finalul unei întâlniri de înalt nivel a miniștrilor de externe din grupul celor șapte cele mai dezvoltate economii occidentale (G7), desfășurată în Franța.

Potrivit lui Rubio, obiectivele strategice stabilite de Washington sunt în curs de îndeplinire, fiind chiar înaintate de graficul inițial. Declarația sa vine să confirme și să nuanțeze declarațiile anterioare ale președintelui Donald Trump și ale altor oficiali de top ai administrației, care au estimat constant că operațiunile militare vor avea o durată cuprinsă între patru și șapte săptămâni. În prezent, conflictul se apropie de finalul celei de-a patra săptămâni, iar calendarul menționat de Rubio pare să se alinieze cu previziunile inițiale, oficialul american sublinind că este o chestiune de „săptămâni, nu luni”.

Războiul, care a început pe 28 februarie, a fost declanșat în urma unei cooperări strategice între Statele Unite și Israel, având ca rezultat eliminarea a numeroși lideri de top ai regimului de la Teheran. Această campanie intensă a lăsat structurile de conducere iraniene într-o stare de dezorganizare, fapt reflectat în declarațiile lui Rubio cu privire la canalele de comunicare diplomatice. Deși președintele Trump a afirmat că Iranul dorește să participe la discuții de pace – o afirmație negată categoric de oficialii de la Teheran – Rubio a recunoscut că, deși au existat schimburi de mesaje, există o confuzie semnificativă cu privire la interlocutorii valabili. „Așteptăm clarificări suplimentare despre cine anume am discuta, despre ce am discuta și când vom discuta”, a declarat Secretarul de Stat, subliniind incertitudinea cu privire la cine a rămas să reprezinte guvernul iranian după loviturile succese asupra conducerii.

În paralel cu acțiunile militare, eforturile diplomatice continuă. Se pare că președintele Trump a transmis, prin intermediul Pakistanului, contururile unui plan de pace în 15 puncte destinat să pună capăt ostilităților. Envoy-ul special al lui Trump, Steve Witkoff, și-a exprimat speranța că vor avea loc întâlniri „săptămâna aceasta”, declarând că există un acord pe masă pe care iranienii îl au de ceva timp. „Așteptăm un răspuns din partea lor și ar rezolva totul”, a adăugat Witkoff, sugerând că o soluție diplomatică este încă posibilă dacă Teheranul acceptă termenii propuși. Trump însuși a declarat reporterilor că a amânat un atac amenințat asupra centralelor electrice ale Iranului pentru a oferi o șansă negocierilor, afirmând că „Iranul este decimat” și că „vor să facem o înțelegere”.

Totuși, pe teren, realitatea rămâne una a confruntărilor violente. Vineri, Iranul a raportat că Israelul a efectuat atacuri asupra facilităților sale nucleare, precum și asupra a două dintre cele mai mari uzine siderurgice ale țării. În replică, ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a amenințat că va percepe un „preț greu” pentru aceste acțiuni. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), forța militară puternică care susține regimul, a promis represalii prin vizarea infrastructurii industriale conectate la Statele Unite sau Israel, escaladând riscurile pentru bunurile și interesele occidentale din regiune.

O componentă critică a acestui conflict, cu implicații economice globale, este situația din Strâmtoarea Hormuz. În comunicatul final al reuniunii G7, miniștrii de externe au subliniat „necesitatea absolută de a restabili permanent navigația sigură și fără taxe în Strâmtoarea Hormuz”. Iranul a închis această arteră vitală în semn de represalii, amenințând chiar să perceapă taxe pentru trecere. Rubio a confirmat că există rapoarte conform cărora IRGC ar percepe deja taxe de la unele nave în schimbul unui pasaj sigur, iar parlamentarii iranieni ar fi în procesul de a redacta un proiect de lege în acest sens, deși se află într-un stadiu incipient.

Aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii trece în mod obișnuit prin Strâmtoarea Hormuz. Închiderea acesteia a provocat o creștere vertiginoasă a prețurilor petrolului la nivel global, ridicând temeri serioase că un blocaj prelungit ar putea duce la o creștere exponențială a prețurilor energiei și, în cele din urmă, la o contracție economică severă în numeroase țări. Majoritatea țărilor G7, cu excepția Japoniei, sunt membre ale alianței transatlantice NATO. Acestea au refuzat până acum să răspundă apelului lui Trump de a trimite nave pentru a escorta vasele prin strâmtoare, o decizie care l-a infuriat pe liderul american. În schimb, aliații au susținut că încheierea conflictului este cea mai bună cale pentru a asigura libertatea de trecere. Rubio a precizat că Regatul Unit conduce eforturile de formare a unei coaliții pentru a menține strâmtoarea liberă, o coaliție necesară mai ales pentru perioada de după război, subliniind că aliații americani vor fi mai afectați decât SUA dacă amenințarea iraniană devine realitate.

Comunicatul G7 a făcut un apel la „încetarea imediată a atacurilor asupra civililor și a infrastructurii civile”, subliniind că „nu poate exista justificare pentru vizarea deliberată a civililor în situații de conflict armat, precum și pentru atacurile asupra facilităților diplomatice”. Deși declarația nu a numit explicit părțile aflate în război, mesajul său părea a fi îndreptat mai mult către Iran. Pe lângă închiderea strâmtorii, Teheranul a vizat ținte civile în țările din Golf aliate cu SUA, trimițând drone și rachete către Israel, dar și către majoritatea țărilor arabe din Golf unde SUA au baze militare și alte alianțe. Iranul a lovit aeroporturi, apartamente rezidențiale, ambasade americane și situri energetice într-o regiune esențială pentru producția mondială de petrol și gaze.

În timp ce atenția lumii este concentrată asupra războiului cu Iranul, incertitudinea crește în ceea ce privește viitorul Fâșiei Gaza și al regiunii în ansamblu, conflictul având potențialul de a reconfigura radical harta geopolitică a Orientului Mijlociu.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.