„Vrem să ascultăm partenerii noștri”, le-a spus Rubio jurnaliștilor la sosirea în Abu Dhabi, marți. „Vrem să ne asigurăm că opiniile lor sunt luate în considerare și că înțelegem preocupările lor de securitate, precum și preocupările economice regionale.” Declarațiile vin după ce SUA și Iran au semnat săptămâna trecută un memorandum de înțelegere pentru a prelungi fragilul armistițiu și a lucra la o încetare permanentă a unui război care a durat peste 100 de zile. Negocierile ar trebui să continue timp de 60 de zile pentru a rezolva problemele spinoase, inclusiv programul nuclear iranian.
Războiul a fost declanșat pe 28 februarie, când SUA și Israel au lansat atacuri asupra Iranului, ucigându-l pe liderul suprem Ali Khamenei în primul val de lovituri. Ca răspuns, Teheranul a atacat, cu intensități variabile, toate cele șase țări ale Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG). Doar Emiratele Arabe Unite au fost vizate de aproximativ 2.800 de rachete și drone; în Kuweit, aeroportul, porturile comerciale și instalațiile de desalinizare au fost lovite; atacurile cu rachete asupra orașului industrial Ras Laffan din Qatar, principala facilitate de gaze a țării, au provocat „daune semnificative”.
Iranul a atacat și a amenințat că va ataca navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, prin care țările CCG exportă cea mai mare parte a petrolului și gazului lor către lume. Blocada de facto a Iranului asupra acestei căi maritime înguste a dus la pierderi de miliarde de dolari în venituri. Acordul SUA-Iran include reluarea traficului prin acest punct de strangulare comercială și eliminarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Nu este clar încă dacă Iranul intenționează să impună o taxă pentru navele care trec prin strâmtoare, așa cum au sugerat anterior unii oficiali iranieni de rang înalt.
Donald Trump a precizat miercuri că aceasta nu este o opțiune. Într-o postare pe platforma sa Truth Social, scrisă cu majuscule, el a spus că nu ar trebui aplicate taxe, costuri de asigurare sau alte tipuri de taxe navelor. Acordul include, de asemenea, o derogare de la sancțiunile americane și deblocarea activelor iraniene. Nu abordează rachetele balistice ale Iranului, nici relațiile Teheranului cu aliații săi regionali – două preocupări majore pentru țările din Golf, care și-au găsit orașele și infrastructura energetică extrem de vulnerabile la rachetele, rachetele și dronele iraniene în timpul războiului.
Vizita lui Rubio în Golf este menită să calmeze temerile aliaților că acordul ar putea lăsa neatinse amenințările la adresa securității lor. Deși memorandumul de înțelegere este văzut ca un pas pozitiv spre dezamorsarea conflictului, rămân întrebări serioase cu privire la modul în care va fi implementat și dacă va oferi garanții suficiente pentru statele din Golf. Aceste țări au fost prinse în focul încrucișat al războiului dintre SUA și Iran, suferind pierderi economice și umane semnificative.
Un aspect cheie este programul nuclear iranian. Negocierile de 60 de zile vor trebui să stabilească limite clare pentru activitățile nucleare ale Iranului, o cerință esențială nu doar pentru SUA, ci și pentru aliații din Golf, care se tem de o cursă a înarmării nucleare în regiune. De asemenea, acordul nu menționează nimic despre sprijinul Iranului pentru grupări militante precum Hezbollah sau milițiile din Irak și Yemen, care au fost implicate în atacuri asupra țărilor din Golf.
În plus, există semne de întrebare cu privire la rolul Israelului. Deși Israelul a fost parte activă în declanșarea războiului, nu este clar dacă va fi inclus în negocierile viitoare sau dacă ar putea sabota acordul, așa cum s-a întâmplat în trecut cu alte înțelegeri internaționale privind Iranul. Rubio a evitat să comenteze direct acest subiect, dar a subliniat că „securitatea Israelului rămâne o prioritate” pentru administrația americană.
Pe plan economic, reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz este vitală pentru țările din Golf, care depind de exporturile de energie. Pierderile cauzate de blocadă au fost estimate la zeci de miliarde de dolari, iar redeschiderea căii maritime ar putea stabiliza piețele globale de petrol și gaze. Cu toate acestea, incertitudinea privind eventualele taxe iraniene rămâne o sursă de îngrijorare, în ciuda declarației ferme a lui Trump.
Un alt punct sensibil este deblocarea activelor iraniene. Statele din Golf se tem că Iranul ar putea folosi aceste fonduri pentru a-și finanța programul de rachete sau pentru a sprijini grupări care le amenință securitatea. De aceea, ele cer garanții că fondurile vor fi utilizate doar în scopuri umanitare și că vor exista mecanisme stricte de monitorizare.
În concluzie, vizita lui Rubio în Golf reflectă complexitatea echilibrului de putere din regiune. Pe de o parte, acordul SUA-Iran oferă o șansă de pace și stabilitate economică; pe de altă parte, lasă multe probleme nerezolvate care ar putea reaprinde conflictul. Aliații din Golf așteaptă acum răspunsuri clare și angajamente concrete din partea Washingtonului, în timp ce negocierile de 60 de zile abia încep.
De ce este important:
Acest articol este crucial pentru înțelegerea dinamicii geopolitice din Orientul Mijlociu, unde un acord fragil între SUA și Iran poate remodela securitatea regională. Statele din Golf, prinse între două puteri ostile, au nevoie de garanții că interesele lor nu vor fi sacrificate. De asemenea, deznodământul negocierilor va influența prețurile globale ale energiei, stabilitatea strâmtorii Hormuz și viitorul programului nuclear iranian – toate cu impact direct asupra economiei mondiale și a echilibrului de putere.
