Un atac „masiv” a fost raportat în regiunea Tula, la aproximativ 180 de kilometri sud de Moscova, unde o casă a fost avariată și o femeie a fost rănită, potrivit guvernatorului Dmitri Milyaev. Acesta a adăugat că o instalație industrială din Novomoskovsk, la 200 de kilometri sud de capitală, a fost, de asemenea, lovită. Mass-media rusă Astra a identificat instalația ca fiind fabrica Azot, considerată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski ca fiind esențială pentru producția de explozivi a Rusiei.
Campania Ucrainei de lovituri masive cu drone în interiorul Rusiei și în Crimeea a generat temeri legate de securitate și a provocat penurie de combustibil. Acest lucru a alimentat îngrijorarea că Moscova ar putea încerca să atragă Belarusul, aliatul său, în conflict. De la invazia din februarie 2022, Belarus a permis Rusiei să își staționeze trupe pe teritoriul său și să lanseze atacuri asupra Ucrainei de acolo, deși președintele Aleksandr Lukașenko a evitat până acum o implicare militară directă.
Joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să atragă Belarusul în război, afirmând că a primit informații potrivit cărora Belarus construiește infrastructură și baze de depozitare lângă granița cu Ucraina, în scopuri militare. „Belarus știe ce măsuri sunt necesare din partea sa pentru pace. Dezvoltarea infrastructurii de frontieră pentru agresiunea din Belarus trebuie oprită”, a scris Zelenski.
Acuzațiile au venit după ce presa americană a relatat că Rusia ar fi făcut presiuni asupra Belarusului, inclusiv prin leverage financiar, pentru a permite utilizarea teritoriului său ca rampă de lansare pentru atacuri intensificate asupra Ucrainei. Kremlinul a negat imediat aceste informații, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând că „nu corespund realității”.
La rândul său, Lukașenko a declarat joi că a avertizat oficialii ucraineni că Ucraina nu ar trebui să încerce să atragă Belarusul în război. „Le-am spus direct: ‘Băieți, spuneți-i președintelui vostru: dacă crede că poate vorbi cu noi așa – și să ne tragă într-un război – atunci trebuie să înțeleagă că natura războiului s-ar schimba instantaneu’”, a spus Lukașenko în declarații televizate. El a insistat că Belarus nu intenționează să lupte împotriva Ucrainei și că dorește să ajungă la o „înțelegere”.
Deși Lukașenko nu a trimis trupe belaruse să lupte alături de Rusia, el a permis staționarea de rachete nucleare tactice rusești pe teritoriul Belarusului și organizează frecvent exerciții militare comune cu Moscova. Belarusul permite, de asemenea, Rusiei să își folosească bazele și terenurile de instruire.
Atacul cu drone de vineri este cel mai recent dintr-o serie de escaladări ale campaniei aeriene ucrainene împotriva Rusiei, care vizează în special infrastructura energetică. Succesul acestor lovituri a provocat penurie de combustibil și a perturbat liniile de aprovizionare ale armatei ruse, încetinind eforturile de război după mai bine de patru ani de lupte. În timp ce forțele ruse se luptă să avanseze pe frontul din estul Ucrainei și să se apere împotriva valurilor de drone acasă, tensiunile cu Belarusul par să crească.
Analiștii militari consideră că Ucraina încearcă să forțeze Rusia să își redistribuie resursele de apărare aeriană, lăsând astfel vulnerabile alte zone. De asemenea, loviturile asupra instalațiilor energetice au un impact direct asupra economiei ruse, reducând veniturile din exporturile de petrol și gaze. Cu toate acestea, Rusia a reușit să își adapteze apărarea, doborând un număr record de drone într-o singură noapte.
În același timp, Belarusul rămâne un actor cheie în ecuația regională. Deși Lukașenko a încercat să mențină un echilibru între sprijinirea Rusiei și evitarea unui conflict direct cu Ucraina, presiunile Moscovei ar putea să îl forțeze să ia decizii mai riscante. Orice implicare directă a Belarusului ar putea extinde războiul și ar atrage noi sancțiuni internaționale asupra regimului de la Minsk.
De ce este important:
Acest articol evidențiază escaladarea continuă a războiului dintre Rusia și Ucraina, cu Ucraina folosind drone pentru a lovi adânc în teritoriul rus, provocând daune semnificative infrastructurii energetice și creând penurie de combustibil. În același timp, acuzațiile privind implicarea Belarusului subliniază riscul extinderii conflictului la nivel regional. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a anticipa evoluțiile viitoare ale războiului și pentru a evalua impactul asupra securității europene și globale.
