Atacul a lovit șase cartiere din Kiev și alte șase din zona metropolitană, iar echipele de salvare continuă să caute supraviețuitori sub dărâmături. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a confirmat că 40 de persoane au fost rănite, iar serviciile de urgență au raportat trei decese. Un bloc cu nouă etaje a fost grav avariat, iar temerile că mai sunt oameni prinși sub moloz persistă. Jurnalista Al Jazeera, Audrey Macalpine, aflată la fața locului, a descris acest atac drept „unul dintre cele mai mari ale războiului, doar ca număr de drone într-o singură perioadă de 36 de ore”.
Pe lângă capitală, atacurile au vizat și porturile din regiunea Odesa, la Marea Neagră, precum și infrastructura feroviară. Viceprim-ministrul Oleksii Kuleba a confirmat că porturile au fost ținte prioritare, ceea ce sugerează o încercare de a paraliza exporturile ucrainene și de a afecta economia țării. Aceste lovituri vin într-un moment în care eforturile de pace păreau să prindă contur, după ce președintele american Donald Trump a mediat un armistițiu de trei zile între Kiev și Moscova săptămâna trecută. Liderul rus Vladimir Putin a sugerat atunci că războiul „s-ar putea apropia de sfârșit”, dar declarațiile sale au fost primite cu scepticism la Kiev și în capitalele occidentale.
Armistițiul, instituit în timp ce Putin prezida o paradă militară restrânsă în Piața Roșie pentru a marca victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, a fost umbrit de acuzații reciproce de încălcare. Imediat după expirarea acestuia, marți, ambele părți au reluat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune. Kremlinul a respins ideea că observațiile vagi ale lui Putin despre „îndreptarea spre sfârșit” ar însemna o înmuiere a poziției Moscovei. Miercuri, Moscova a repetat cerința ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbasului de est înainte de a putea avea loc un armistițiu și negocieri de pace la scară largă.
Zelenski a făcut un apel către partenerii internaționali: „Este important ca partenerii să nu tacă în legătură cu acest atac. Și este la fel de important să continue să sprijine protecția cerului nostru.” Ucraina solicită de luni de zile sisteme de apărare antiaeriană mai avansate, cum ar fi Patriot, pentru a face față valurilor de drone și rachete rusești. Deși aliații au livrat echipamente, ritmul și cantitatea rămân insuficiente, iar atacurile de joi demonstrează că Rusia își menține capacitatea de a produce și lansa un număr mare de drone ieftine, dar eficiente, care copleșesc apărarea.
Analiștii militari subliniază că utilizarea masivă a dronelor este o tactică deliberată a Rusiei de a epuiza resursele ucrainene și de a testa vulnerabilitățile. Dronele Shahed, de fabricație iraniană, sunt relativ ieftine și pot fi lansate în roiuri, forțând apărarea să consume muniție scumpă. În același timp, rachetele de croazieră și balistice vizează infrastructura critică, cum ar fi rețeaua electrică și căile ferate. Atacul de joi a lovit și instalații feroviare, ceea ce indică o încercare de a perturba logistica militară și civilă.
Pe plan diplomatic, situația rămâne tensionată. Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat atacurile, dar nu au anunțat măsuri imediate. Trump, care a promis că va pune capăt războiului rapid, se confruntă cu dificultăți în a convinge ambele părți să accepte un armistițiu durabil. Putin, la rândul său, pare să joace un joc dublu: pe de o parte, sugerează deschidere la negocieri, pe de altă parte, intensifică atacurile pentru a câștiga teren pe câmpul de luptă.
Pentru ucraineni, fiecare noapte de atacuri aduce moarte și distrugere. În Kiev, oamenii s-au obișnuit cu sunetul alarmelor, dar nu și cu pierderea vieților. „Nu putem dormi liniștiți niciodată”, spune o locuitoare a cartierului afectat. „Știm că în orice moment o dronă poate cădea pe casa noastră.” Acest sentiment de nesiguranță este alimentat de faptul că Rusia nu dă semne că ar înceta să folosească dronele ca armă de teroare.
În concluzie, atacul cu peste 1.560 de drone într-o singură noapte reprezintă o escaladare semnificativă, care subminează orice speranță de pace imediată. Ucraina are nevoie urgentă de mai mult sprijin militar, în special de sisteme de apărare antiaeriană, pentru a face față acestei noi realități. Comunitatea internațională trebuie să răspundă ferm, nu doar cu declarații, ci cu acțiuni concrete.
De ce este important:
Acest atac masiv cu drone demonstrează că Rusia nu este interesată de o pace reală, ci continuă să escaladeze conflictul, vizând civili și infrastructura critică. Faptul că peste 1.560 de drone au fost lansate într-o singură perioadă de 36 de ore arată o capacitate industrială și o voință de a ucide la scară largă. Pentru Ucraina, fiecare astfel de atac înseamnă pierderi de vieți omenești și distrugerea infrastructurii, iar pentru Europa, este un semnal că războiul nu se va încheia curând. Sprijinul internațional, în special în domeniul apărării aeriene, este crucial pentru a proteja populația civilă și a descuraja noi agresiuni.
