Racheta Oreshnik, al cărei nume în rusă înseamnă „alun”, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 asupra orașului Dnipro, apoi în ianuarie 2025 în regiunea Lviv, iar acum lovește din nou, de data aceasta în inima Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin a lăudat anterior această armă, spunând că zboară cu o viteză de 10 ori mai mare decât sunetul (Mach 10) și că este capabilă să distrugă buncăre subterane „la trei, patru sau mai multe etaje adâncime”. Putin a descris-o ca pe un „meteorit” care sfidează orice sistem de apărare antirachetă, adăugând că mai multe astfel de rachete, chiar și cu focoase convenționale, pot fi la fel de devastatoare ca o lovitură nucleară. Această retorică, combinată cu utilizarea efectivă a armei, trimite un semnal clar: Moscova este pregătită să meargă până la capăt.
Atacul de duminică a fost unul de o amploare nemaivăzută, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, care au raportat 600 de drone de atac și 90 de rachete lansate din aer, mare și sol. Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să distrugă sau să bruieze 549 de drone și 55 de rachete, iar 19 rachete nu și-au atins țintele. Cu toate acestea, pagubele au fost semnificative: 40 de locații din mai multe districte ale capitalei au fost avariate, inclusiv clădiri rezidențiale, școli și supermarketuri. În districtul Șevcenko, o clădire de locuințe cu cinci etaje a fost lovită, provocând un incendiu și ucigând o persoană. O școală a fost avariată în timp ce oamenii se adăposteau înăuntru, iar primarul Kievului, Vitali Kliciko, a confirmat că mai multe comunități din regiune au suferit distrugeri.
Poveștile supraviețuitorilor sunt sfâșietoare. Svitlana Onofriiciuk, o femeie de 55 de ani care lucra de 22 de ani într-o piață avariată, a spus: „A fost o noapte teribilă, n-a mai fost niciodată așa ceva în tot războiul. Îmi pare foarte rău că trebuie să-mi iau rămas-bun de la Kiev acum, nu mai rămân aici, nu mai există nicio posibilitate. Slujba mea a dispărut, totul a dispărut, totul a ars.” Un alt locuitor, Evgen Zosin, în vârstă de 74 de ani, a povestit cum a fost aruncat la pământ de unda de șoc în timp ce încerca să-și salveze câinele: „Am supraviețuit amândoi, eu și ea. Apartamentul meu a fost făcut praf.”
Contextul acestui atac este la fel de sumbru. Rusia susține că a ripostat după un atac cu dronă asupra unui cămin universitar din orașul ocupat Starobilsk, din estul Ucrainei, pe care îl atribuie Kievului. Bilanțul acelui atac a ajuns la 21 de morți și 42 de răniți, iar autoritățile instalate de ruși în regiunea Luhansk au declarat două zile de doliu. La o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, ambasadorul ucrainean Andrii Melnik a negat acuzațiile de crime de război, numindu-le „un spectacol pur de propagandă” și afirmând că operațiunile din 22 mai „au vizat exclusiv mașina de război rusă”. Ucraina și aliații săi acuză în mod constant Rusia că vizează în mod regulat civilii și infrastructura civilă, ceea ce Kremlinul neagă.
Utilizarea rachetei Oreshnik nu este doar o escaladare militară, ci și una strategică. Vladimir Putin a ordonat vineri armatei să prezinte propuneri de represalii după atacul de la Starobilsk, iar acest atac masiv pare să fie răspunsul. Faptul că Rusia a recurs la o armă hipersonică pentru a treia oară sugerează că aceasta devine o parte integrantă a arsenalului său, iar capacitatea sa de a o folosi în mod repetat ar putea schimba dinamica războiului. În timp ce Ucraina se bazează pe sisteme de apărare occidentală, cum ar fi Patriot, pentru a intercepta rachetele, Oreshnik, cu viteza și manevrabilitatea sa, reprezintă o provocare majoră. Experții militari avertizează că, deși apărarea antiaeriană ucraineană a avut un succes relativ, numărul mare de ținte și complexitatea atacurilor combinate fac ca fiecare apărare să fie o luptă de uzură.
Pe lângă impactul imediat asupra Kievului, acest atac are implicații regionale și globale. Rusia a raportat că a doborât sau bruiat 33 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv în regiunea Moscovei și în Crimeea ocupată, iar un civil a fost ucis într-un atac cu dronă în orașul rus Graivoron, din regiunea Belgorod. Aceste schimburi de focuri arată că războiul nu se limitează la frontierele Ucrainei, ci se extinde tot mai mult pe teritoriul rus, ceea ce ar putea duce la o escaladare și mai mare. În acest context, apelurile la pace par tot mai îndepărtate, iar comunitatea internațională privește cu îngrijorare la această nouă armă care ar putea redefini regulile războiului modern.
De ce este important:
Acest atac marchează o escaladare semnificativă în războiul din Ucraina, prin utilizarea repetată a unei arme hipersonice care sfidează sistemele de apărare existente. Oreshnik nu este doar o armă puternică, ci și un simbol al intențiilor Rusiei de a-și impune voința prin forță brută, ignorând costurile umane. Pentru Ucraina, fiecare astfel de atac testează limitele rezistenței și ale sprijinului internațional, iar pentru lume, este un avertisment că tehnologia militară avansează mai repede decât diplomația. Înțelegerea acestor evoluții este crucială pentru a anticipa viitorul conflictului și pentru a proteja viețile civililor prinși în focul încrucișat.
