Disputa asupra insulelor Kurile de Sud – cunoscute în Japonia drept Teritoriile de Nord – rămâne unul dintre cele mai sensibile dosare bilaterale, moștenit din cel de-al Doilea Război Mondial. Insulele Iturup, Kunașir, Șikotan și grupul Habomai au fost ocupate de Uniunea Sovietică în 1945, iar populația japoneză a fost expulzată. De atunci, Rusia și Japonia nu au semnat un tratat de pace, iar relațiile lor au fost permanent marcate de această rană istorică.
Vizita lui Putin, desfășurată joia trecută, a fost interpretată de analiști ca un mesaj dur la adresa Tokyo-ului, mai ales în contextul în care Japonia s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei și sprijină Ucraina, atât financiar, cât și prin asistență defensivă neletală. Premierul Takaichi a declarat că această vizită „a întărit sentimentul anti-rus în Japonia și a făcut mai dificilă restaurarea relațiilor pe termen mediu și lung”. Ea a subliniat că Teritoriile de Nord sunt „parte integrantă a Japoniei, atât din punct de vedere istoric, cât și conform dreptului internațional”.
Reacția Moscovei nu s-a lăsat așteptată. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a acuzat-o pe Takaichi că a „depășit limita decenței” și a criticat „linia militaristă” a Tokyo-ului. Ambasadoarea Japoniei a părăsit întâlnirea de la Ministerul de Externe rus după doar 25 de minute, fără a face declarații presei. Această escaladare diplomatică reflectă deteriorarea accelerată a relațiilor bilaterale, care au atins un minim istoric după invazia rusă în Ucraina din 2022.
Japonia, membră a G7, a impus sancțiuni economice consistente Rusiei și a oferit Ucrainei sprijin financiar și echipamente defensive neletale. Mai mult, Tokyo a exportat rachete interceptoare Patriot către Statele Unite, contribuind astfel la refacerea stocurilor americane diminuate de ajutorul militar acordat Kievului. Deși Japonia și-a relaxat recent politicile pacifiste, ridicând interdicția asupra exportului de arme letale, ea nu poate încă furniza echipament militar letal direct unei țări aflate în război, inclusiv Ucrainei.
Analiștii consideră că vizita lui Putin în Insulele Kurile a fost menită să transmită un avertisment clar Japoniei: să nu aprofundeze sprijinul pentru Ucraina, fie prin livrarea directă de rachete Patriot, fie printr-o colaborare mai strânsă cu NATO. De altfel, în ultimii ani, Japonia a crescut semnificativ bugetul apărării și a adoptat o postură mai fermă față de China și Coreea de Nord, ceea ce Moscova urmărește cu îngrijorare.
Contextul istoric al disputei asupra insulelor este complex. Uniunea Sovietică a ocupat aceste teritorii în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, iar Japonia a renunțat la pretențiile asupra lor prin Tratatul de la San Francisco din 1951, dar fără a specifica clar soarta insulelor Kurile de Sud. Moscova a oferit în repetate rânduri returnarea a două dintre insule (Șikotan și Habomai) în schimbul semnării unui tratat de pace, dar Japonia a insistat pentru returnarea tuturor celor patru insule, ceea ce a blocat orice progres.
În timpul Războiului Rece, relațiile sovieto-japoneze au fost înghețate, iar după prăbușirea URSS, Rusia a continuat să controleze insulele, invocând argumente istorice și strategice. Insulele au o importanță militară majoră pentru Rusia, oferind acces la strâmtorile din Pacific și găzduind baze navale și aeriene. De asemenea, zona este bogată în resurse marine și potențiale rezerve de hidrocarburi, ceea ce sporește valoarea strategică a teritoriului.
Vizita lui Putin a fost prima sa călătorie în Insulele Kurile de la începutul invaziei din Ucraina, iar momentul ales nu este întâmplător. Ea survine pe fondul eforturilor Japoniei de a-și consolida alianța cu Statele Unite și de a juca un rol mai activ în securitatea regională, inclusiv prin exerciții militare comune și prin participarea la dialoguri cu NATO. Moscova vede aceste evoluții ca pe o amenințare directă la adresa intereselor sale în Asia-Pacific.
Pe de altă parte, Tokyo încearcă să-și mențină echilibrul între sprijinul pentru Ucraina și dorința de a nu escalada complet conflictul cu Rusia, având în vedere dependența sa de importurile de energie din Rusia, deși acestea au scăzut semnificativ. Japonia a redus treptat importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia, dar rămâne vulnerabilă la fluctuațiile pieței energetice.
Reacțiile internaționale la vizita lui Putin au fost împărțite. Ucraina a salutat poziția Japoniei și a reiterat sprijinul pentru pretențiile teritoriale ale Tokyo-ului, în timp ce Statele Unite au cerut Rusiei să respecte suveranitatea Japoniei. China, aliată a Rusiei, a evitat să comenteze direct, dar a subliniat necesitatea soluționării pașnice a disputelor.
În plan intern, premierul Takaichi, cunoscută pentru pozițiile sale conservatoare, a folosit această criză pentru a-și consolida imaginea de lider ferm, capabil să apere interesele naționale. Ea a promis că va continua să susțină Ucraina și să întărească capacitățile defensive ale Japoniei, în ciuda riscurilor de a înrăutăți relațiile cu Moscova.
Pe termen lung, perspectiva unei soluționări a disputei asupra insulelor pare tot mai îndepărtată. Rusia a modificat recent constituția pentru a interzice cedarea de teritorii, iar Japonia a adoptat o poziție tot mai intransigentă. În aceste condiții, relațiile bilaterale vor rămâne probabil tensionate, iar insulele Kurile vor continua să fie un simbol al neîncrederii reciproce.
În concluzie, vizita lui Putin și protestul Rusiei față de comentariile premierului japonez reflectă o escaladare periculoasă a tensiunilor dintre cele două țări, într-un context geopolitic deja fragil. Rămâne de văzut dacă diplomația va reuși să gestioneze acest conflict latent sau dacă vom asista la o confruntare mai amplă în regiunea Asia-Pacific.
De ce este important:
Această dispută teritorială nu este doar o relicvă a celui de-al Doilea Război Mondial, ci un factor activ de destabilizare a securității regionale. Într-un moment în care Rusia este izolată internațional din cauza războiului din Ucraina, iar Japonia își redefinește rolul militar, insulele Kurile devin un test crucial pentru echilibrul de putere din Asia de Est. Orice escaladare ar putea avea consecințe grave, inclusiv o cursă a înarmării în regiune și o consolidare a alianței dintre Moscova și Beijing, în timp ce Tokyo își întărește parteneriatul cu Washingtonul. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a anticipa evoluțiile viitoare ale securității globale.
