Contextul acestui demers legal este reprezentat de ordinul executiv semnat de Trump în februarie 2025, ca răspuns la mandatele de arestare emise de CPI împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant. Prin acest ordin, administrația americană a impus sancțiuni dure oficialilor CPI implicați în investigații care vizează Statele Unite sau aliații săi, în special Israelul. Lista sancțiunilor include procurori și judecători ai CPI, dar și organizații palestiniene care au furnizat dovezi instanței de la Haga, precum și Raportorul Special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, Francesca Albanese.
„Sancțiunile impuse prin ordinul executiv al lui Trump încalcă dreptul constituțional al americanilor de a se angaja în activități de advocacy pentru drepturile omului legate de Palestina”, au declarat DAWN și TAAG în acțiunea lor în justiție. Organizațiile subliniază că măsurile „limitează ceea ce americanii pot spune unui tribunal internațional sau avocaților străini, precum și capacitatea lor de a se asocia cu părțile sancționate”.
Procesul mai susține că acțiunile administrației Trump încalcă Legea privind puterile economice de urgență internațională (IEEPA), adoptată de Congresul SUA în 1977, care „interzice președintelui să folosească sancțiunile pentru a restricționa ‘comunicările personale’ sau transmiterea de ‘informații sau materiale informative’”.
Acest demers legal vine la doar câteva zile după ce administrația Trump a promis să intensifice campania împotriva CPI, anunțând că va încerca să „desființeze” cea mai importantă instanță penală internațională a lumii, fondată în 2002. Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a declarat, într-un comunicat video și într-un articol de opinie publicat de The Wall Street Journal, că va fi implementat „un răspuns la nivelul întregului guvern” împotriva instanței, pe care o acuză că „amenință fiecare aspect” al sistemului politic și juridic american.
Statele Unite nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, documentul fondator al CPI, și, prin urmare, nu sunt supuse jurisdicției acesteia. Curtea, însă, a susținut în mod constant că cetățenii americani pot fi investigați și judecați pentru abuzuri comise pe teritoriul statelor membre ale CPI. Aceeași poziție a fost adoptată și în cazul Israelului, în contextul războiului genocid al acestuia împotriva palestinienilor din Gaza. Până în prezent, niciun cetățean american nu a fost judecat de CPI, deși instanța are încă investigații deschise privind abuzurile comise în Afganistan în timpul desfășurării forțelor străine timp de două decenii, începând cu anii 2000, inclusiv împotriva personalului militar și de informații american.
Rubio a menționat că SUA iau în considerare mai multe tactici, inclusiv presiuni asupra aliaților și beneficiarilor de ajutor american pentru a nu coopera cu CPI. Administrația a promis, de asemenea, sancțiuni suplimentare și interdicții de călătorie.
Un judecător federal din New York s-a pronunțat anterior de partea a doi profesori de drept care au susținut că sancțiunile le încălcau drepturile garantate de Primul Amendament al Constituției SUA, permițându-le să consilieze procurorul CPI și biroul acestuia. Sancțiunile împotriva Francescăi Albanese au fost, de asemenea, ridicate temporar în urma unei ordonanțe judecătorești din mai, dar au fost reimpuse după un apel al administrației Trump. Judecătorii sancționați ai CPI au intentat, de asemenea, un proces împotriva administrației Trump.
„Administrația Trump folosește instrumentul contondent al sancțiunilor economice nu doar pentru a pedepsi apărătorii drepturilor omului, ci și pentru a controla exprimarea politică a milioane de americani”, a declarat Omar Shakir, directorul executiv al DAWN.
„Guvernul SUA are cea mai mare tribună din lume și este perfect capabil să își susțină cauza – sau pe cea a Israelului”, a adăugat Joseph Pace, avocatul care reprezintă DAWN și TAAG. „Ceea ce nu poate face este să interzică americanilor să împărtășească o perspectivă contrară cu CPI, cu atât mai puțin să criminalizeze contactul cu apărători non-americani ai drepturilor omului a căror singură ‘faptă greșită’ a fost să ceară dreptate pentru crimele SUA și Israelului.”
De ce este important:
Acest caz are implicații profunde nu doar pentru relațiile internaționale, ci și pentru democrația americană. Dacă instanța va da câștig de cauză reclamanților, s-ar putea stabili un precedent legal important care să limiteze puterea președintelui de a folosi sancțiunile economice ca instrument de suprimare a disidenței și a activismului pentru drepturile omului. Pe de altă parte, o victorie a administrației Trump ar putea deschide calea pentru o reprimare și mai severă a vocilor critice, atât interne cât și internaționale, și ar putea submina grav credibilitatea și eficiența CPI. În contextul tensiunilor globale și al conflictelor din Orientul Mijlociu, această bătălie juridică devine un test crucial pentru echilibrul dintre securitatea națională, politica externă și drepturile fundamentale ale cetățenilor.
