Mesajul este cea mai recentă indicație că administrația Trump intenționează să continue să joace un rol activ în politica și securitatea Americii Latine. De la revenirea la președinție pentru un al doilea mandat în 2025, Trump a conturat un plan expansionist pentru SUA, iar administrația sa a descris întreaga emisferă vestică drept „cartierul” său de patrulat. „Aceasta ESTE emisfera noastră, iar președintele Trump nu va permite ca securitatea noastră să fie amenințată”, a postat Departamentul de Stat în ianuarie. Administrația Trump a desemnat, de asemenea, multiple rețele criminale din America Latină drept organizații „teroriste”.
La începutul acestui an, Trump a înființat o inițiativă de securitate numită Coaliția Americană împotriva Cartelurilor (A3C), sub umbrela Scutul Americilor, pentru a reuni guverne de dreapta din întreaga regiune pentru a colabora la probleme precum criminalitatea și securitatea. Paz, președintele Boliviei, a fost printre liderii care au participat la summitul inaugural al A3C în martie. Dar pe plan intern, guvernul său s-a confruntat cu un început dificil.
Paz a fost ales în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Bolivia în octombrie, marcând sfârșitul a aproape două decenii de guvernare a Mișcării pentru Socialism (MAS). Administrația sa a restabilit rapid legăturile cu SUA, după ce acestea fuseseră întrerupte în 2008 din cauza disputelor legate de politica agresivă antidrog a SUA și a altor probleme. Bolivia este al treilea mare producător de coca, materia primă pentru cocaină, dar cultura are și utilizări în medicina tradițională și ceremoniile andine. Sindicatelor cultivatorilor de coca continuă să fie o forță politică puternică în țară.
Unele dintre primele mișcări ale lui Paz, însă, au alarmat această circumscripție. În mai, de exemplu, guvernul său a fost forțat să revoce o lege a reformei funciare, Ley 1720, de care fermierii se temeau că le-ar permite ca micile lor parcele să fie transformate în exploatații mai mari. Decizia lui Paz de a elimina subvențiile la combustibil a stârnit, de asemenea, reacții negative din partea publicului, pe măsură ce prețurile la benzină au crescut. Economia Boliviei este în criză de ani de zile, pe măsură ce rezervele de valută străină se diminuează, alături de exporturile de gaze naturale, o marfă locală majoră.
Din mai, protestatarii au umplut străzile din toată Bolivia, blocând drumurile și ciocnindu-se cu forțele de ordine. Unii demonstranți au cerut demisia lui Paz, invocând nemulțumirea populară, deși oficialii din administrația sa au respins categoric această posibilitate. Confruntat cu tulburările publice, Paz a remaniat cabinetul și s-a angajat să își reducă salariul cu 50%. Pe 27 mai, legislativul Boliviei a dat undă verde pentru desfășurarea armatei împotriva protestatarilor, într-o încercare de a elimina blocajele. Dar protestele au continuat.
Administrația Trump, care a încurajat guvernele din America Latină să adopte măsuri mai dure pentru a face față traficului de droguri, i-a oferit lui Paz sprijinul joi. „Vom continua să sprijinim partenerii noștri A3C, precum Bolivia, pentru a ne asigura că narco-teroriștii sunt descurajați să profite de pe urma morții și distrugerii din emisfera noastră”, a spus Hegseth.
Context și analiză
Declarația lui Hegseth vine pe fondul unei escaladări a tensiunilor sociale în Bolivia, unde protestele au început în luna mai, după ce guvernul Paz a anunțat eliminarea subvențiilor la carburanți, ceea ce a dus la o creștere bruscă a prețurilor. Mișcarea a fost percepută ca o lovitură pentru clasele muncitoare, deja afectate de o criză economică prelungită. Rezervele de valută ale țării s-au prăbușit, iar exporturile de gaze naturale – principala sursă de venit – au scăzut dramatic. În acest context, nemulțumirea populară s-a transformat în proteste masive, care au paralizat orașe întregi.
Președintele Paz, un politician de dreapta, a încercat să calmeze spiritele prin remanierea cabinetului și reducerea propriului salariu, dar măsurile nu au fost suficiente. Apelul la armată pentru a sparge blocajele a fost văzut de critici ca o escaladare periculoasă, care amintește de represiunile din trecut. În acest peisaj fragil, intervenția SUA – sub forma sprijinului pentru Paz – riscă să polarizeze și mai mult societatea boliviană.
Administrația Trump a adoptat o poziție tot mai agresivă în America Latină, considerând întreaga emisferă drept o zonă de influență exclusivă. Desemnarea cartelurilor drept organizații teroriste și crearea A3C sunt instrumente prin care Washingtonul încearcă să își impună agenda, adesea în sprijinul regimurilor de dreapta. În cazul Boliviei, această abordare riscă să ignore cauzele profunde ale protestelor – sărăcia, inegalitatea și corupția – și să reducă totul la o luptă împotriva „narco-terorismului”.
Pe de altă parte, opoziția boliviană, inclusiv fostul partid de guvernământ MAS, acuză administrația Paz de autoritarism și de subminarea democrației. Protestele nu sunt doar împotriva măsurilor economice, ci și împotriva unei viziuni politice care favorizează elita și neglijează nevoile maselor. În acest context, sprijinul SUA pentru Paz poate fi interpretat ca o încercare de a menține un regim prietenos, chiar cu prețul reprimării opoziției.
De ce este important:
Această situație evidențiază modul în care administrația Trump continuă să intervină în politica internă a statelor latino-americane, justificând acțiunile prin lupta împotriva traficului de droguri și a „narco-terorismului”. În realitate, sprijinul acordat președintelui Paz riscă să legitimeze o reprimare dură a protestelor legitime, alimentând instabilitatea pe termen lung. Pentru Bolivia, o țară cu o istorie bogată de mișcări sociale și sindicale, această intervenție externă poate submina democrația și poate întări forțele autoritare. Este esențial ca comunitatea internațională să monitorizeze evoluțiile și să încurajeze un dialog real între guvern și societatea civilă, nu o escaladare militară susținută din exterior.
