Așa cum obișnuia să spună antrenorul nostru: exercițiul face perfecțiunea. Totuși, în contextul sănătății reproductive masculine, acest vechi proverb capătă o semnificație cu totul nouă și surprinzătoare. Cercetări recente sugerează că masturbarea regulată și/sau activitatea sexuală frecventă pot îmbunătăți semnificativ fertilitatea bărbaților, contrazicând mituri vechi și oferind o perspectivă nouă asupra sănătății spermatozoizilor.
O echipă de oameni de știință din Regatul Unit a efectuat o analiză amănunțită a literaturii medicale existente, concentrându-se asupra modului în care stocarea spermatozoizilor în corpul masculin afectează calitatea acestora. Studiile, care au analizat atât oamenii, cât și alte specii animale, au scos la iveală un fapt biologic fascinant: abstinența sexuală prelungită poate degrada, chiar dacă modest, sănătatea și integritatea celulelor spermatozoizilor.
Dincolo de glumele facile care ar putea să apară în discuțiile despre acest subiect, descoperirile au implicații profunde și serioase. Acestea ar putea revoluționa programele de reproducere a animalelor în captivitate și, mai important pentru noi, ar putea oferi noi strategii pentru pacienții care se adresează clinicilor de fertilitate masculină. Cercetătorii subliniază faptul că înțelegerea mecanismelor de deteriorare a spermatozoizilor stocați este esențială pentru optimizarea șanselor de concepție.
„Aceste descoperiri au implicații importante pentru clinicile de fertilitate, selecția spermatozoizilor, reproducerea în captivitate și înțelegerea adaptărilor evolutive care atenuează deteriorarea spermatozoizilor stocați”, au scris autorii în lucrarea lor, publicată miercuri în prestigiosul jurnal Proceedings of the Royal Society B.
Bărbații, la fel cu masculii multor alte animale, stochează o rezervă continuă de spermatozoizi maturi în corpul lor. Această strategie biologică are avantaje evolutive clare și bine definite. De exemplu, la unele specii de animale, femelele pot reține spermatozoizii depozitați de mascul pentru perioade lungi de timp, permițându-le să amâne fertilizarea până când au suficiente resurse pentru a asigura supraviețuirea puilor. Totuși, există un revers al medaliei: multe tipuri de celule își pierd funcționalitatea și integritatea pe măsură ce îmbătrânesc în organism.
Conform cercetătorilor, a existat, până acum, o lipsă relativă de focus asupra modului exact în care durata de stocare a spermatozoizilor le poate impacta sănătatea. Pentru a remedia această lacună, aceștia au analizat aproape 150 de studii relevante pentru subiect. Majoritatea acestora (115) au implicat bărbați, în timp ce restul de 56 de studii au analizat 30 de alte specii animale.
Rezultatele au fost consistente și elocvente. În general, s-a găsit dovada clară că abstinența crește stresul oxidativ și daunele la ADN în celulele spermatozoizilor umani, reducând totodată viabilitatea și motilitatea lor (capacitatea de a înota și de a ajunge la ovul). Un efect similar de reducere a performanței spermatozoizilor a fost observat și în cazul animalelor non-umane, atât la masculi, cât și la femelele care stochează sperma.
„În cazul bărbaților, efectele negative pe care le-am găsit asupra daunelor ADN-ului spermatozoizilor și asupra daunelor oxidative au fost destul de mari, așa că suntem încrezători că acesta este un efect biologic semnificativ și important”, a declarat pentru The Guardian Krish Sanghvi, biolog la Universitatea din Oxford și autorul principal al studiului.
Deși cercetătorii nu au găsit dovezi clare că abstinența afectează direct rata de fertilizare a unui cuplu, un studiu clinic recent din China, publicat în luna decembrie a anului trecut, a oferit date concrete în acest sens. Acesta a demonstrat că cuplurile aveau șanse mai mari de a avea o fertilizare in vitro (FIV) reușită dacă bărbații ejaculaseră în ultimele 48 de ore înainte de a furniza proba de spermă, comparativ cu bărbații cărora li s-a cerut să se abstină timp de două până la șapte zile, așa cum este standardul actual în multe clinici.
Abstinența masculină ar putea avea în continuare locul ei în tratamentul FIV, în special pentru măsurarea fertilității de bază a unui bărbat. Totuși, ar putea fi momentul să reevaluăm această strategie în general, cel puțin pentru anumite cupluri care întâmpină dificultăți, argumentează cercetătorii.
„Dacă cantitatea de spermă este singurul lucru care contează pentru o clinică sau un cuplu, atunci abstinența sexuală nu este neapărat un lucru rău”, a explicat Sanghvi. „Dar, de obicei, succesul fertilizării este determinat nu doar de câți spermatozoizi sunt, ci și de calitatea lor. De exemplu, în cazul FIV, calitatea este crucială.”
Indiferent de contextul medical, este liniștitor să știm că sănătatea generală a bărbaților nu va avea de suferit dacă aceștia au parte de un „antrenament” regulat. Un studiu din acest an a fost cel mai recent care a confirmat că masturbarea nu ruinează performanța atletică a bărbaților, ba chiar ar putea să o îmbunătățească ușor, contrar credinței populare vechi care asociază abstinența cu vigorarea fizică.
În concluzie, mesajul științei este unul de echilibru: natura a prevăzut mecanisme de reînnoire, iar ignorarea lor prin abstinență prelungită nu face decât să afecteze „materialul genetic”. Așadar, practica nu doar că duce la perfecțiune, ci și la o sănătate reproductivă mai bună.
Secretul pentru o spermă mai sănătoasă? Probabil că face deja parte din rutina ta zilnică
