Dong Jun a subliniat necesitatea de a „purta în minte lecțiile istoriei” și de a rămâne „extrem de vigilenți față de toate manifestările latente ale hegemoniei, militarismului și revisionismului istoric”. El a avertizat că nu trebuie să închidem ochii sau să tolerăm astfel de comportamente, ci să „suprimăm reapariția reziduurilor istorice” prin mobilizarea unor forțe largi ale dreptății. Aceste cuvinte, rostite într-un cadru diplomatic atent orchestrat, reflectă o strategie chineză de a se poziționa ca apărător al unei ordini mondiale multipolare, fără a escalada direct retorica împotriva marilor puteri.
Forumul Xiangshan, construit cu grijă de Beijing în ultimele două decenii ca principală platformă de diplomație militară, este adesea văzut ca o alternativă strict controlată la Dialogul Shangri-La din Singapore. Reunind sute de oficiali militari, diplomați și academicieni din zeci de țări, evenimentul de trei zile oferă Chinei o scenă de înalt profil pentru a promova o lume multipolară și pentru a susține o voce mai puternică a Sudului Global. În acest an, forumul are loc pe fundalul unor îndoieli tot mai mari cu privire la angajamentele tradiționale de securitate ale SUA în Asia, dar și cu o săptămână înainte de o vizită anticipată a președintelui chinez Xi Jinping la Washington, unde urmează să se întâlnească cu Donald Trump.
Înainte de discursul principal, Dong Jun a avut întâlniri separate cu oficiali ai apărării din Myanmar, Brunei, Belarus, Azerbaidjan, Kârgâzstan și Armenia, precum și cu secretarul general al ASEAN, Kao Kim Hourn. În cadrul acestor discuții, el a promovat o viziune a cooperării militare profunde și a securității comune, ca un preludiu imediat al forumului. Această abordare subliniază dorința Chinei de a-și consolida parteneriatele bilaterale și de a-și extinde influența în regiuni-cheie, în timp ce încearcă să contrabalanseze prezența americană.
Un aspect notabil al discursului a fost evitarea criticilor directe la adresa SUA sau a aliaților săi regionali, inclusiv Japonia. Relațiile chino-japoneze au atins un punct minim după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat anul trecut că un atac chinez ipotetic asupra Taiwanului ar putea declanșa un răspuns militar japonez. Beijingul a răspuns cu avertismente repetate că Japonia caută să revină la trecutul său agresiv. China consideră Taiwanul, guvernat democratic, ca teritoriu propriu și a intensificat presiunea militară în jurul insulei, inclusiv prin organizarea periodică de exerciții de război. Guvernul taiwanez respinge însă aceste pretenții de suveranitate.
Un academician chinez prezent la forum, Wu Shicun, președintele Centrului Huayang pentru Cooperare Maritimă și Guvernanță Oceanică, a avertizat că implicarea tot mai mare a Japoniei în Marea Chinei de Sud ar putea submina pacea regională pe termen lung. „Cred că, dintr-o perspectivă pe termen lung, Japonia ar putea fi mai dăunătoare păcii și stabilității în Marea Chinei de Sud decât Statele Unite”, a declarat Wu pentru agenția chineză CNS. El a explicat că Japonia privește această cale navigabilă ca pe un trambulin pentru a ataca și invada Asia de Sud-Est și pentru a controla rutele maritime. Wu a adăugat că acțiunile Tokyoului vor avea o serie de efecte negative asupra soluționării disputelor, cooperării maritime și consultărilor privind un Cod de conduită, subliniind că statele regionale trebuie să rămână vigilente.
Pentru diplomații străini prezenți, navigarea prin forum implică echilibrarea unor dinamici regionale complexe. Guvernele occidentale au trimis în mare parte reprezentanți de nivel inferior, contingentul SUA fiind condus de oficialul superior al Pentagonului, Cynthia Carras. În schimb, țările vecine care încearcă să gestioneze relațiile dintre Washington și Beijing au trimis conduceri de top ale apărării, inclusiv ministrul vietnamez al apărării, Phan Van Giang, și ministrul adjunct al apărării al Malaeziei, Adly Zahari. O delegație a Ministerului Apărării Naționale din Coreea de Nord, condusă de ministrul adjunct Kim Kang Il, participă de asemenea, conform agenției KCNA.
Analizând discursul lui Dong Jun, observăm o strategie deliberată de a proiecta o imagine de responsabilitate și stabilitate, fără a alimenta confruntarea directă. Mesajul său despre „reziduurile istorice” este o aluzie clară la trecutul militarist al Japoniei, dar și o încercare de a mobiliza sprijinul țărilor din Sudul Global, care ar putea simpatiza cu poziția Chinei împotriva intervenționismului occidental. În același timp, evitarea mențiunii explicite a SUA sugerează o dorință de a menține deschise canalele de comunicare înainte de întâlnirea Xi-Trump, care ar putea aborda o gamă largă de probleme, de la comerț la securitate regională.
Forumul Xiangshan devine astfel un instrument esențial pentru Beijing, nu doar pentru a-și prezenta viziunea asupra ordinii mondiale, ci și pentru a testa reacțiile partenerilor și rivalilor într-un cadru controlat. În timp ce SUA își reafirmă angajamentele în regiune, China încearcă să construiască o rețea alternativă de securitate, bazată pe cooperare și respect reciproc, dar cu o agendă clară de extindere a influenței. Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor reuși să atenueze tensiunile sau dacă vor adânci diviziunile existente.
De ce este important:
Acest discurs și forumul în ansamblu oferă o fereastră crucială asupra strategiei de securitate a Chinei într-o perioadă de realiniere a puterilor în Asia-Pacific. Mesajele lui Dong Jun, deși lipsite de critici directe, reflectă o poziție fermă împotriva oricărei încercări de a submina suveranitatea chineză, în special în ceea ce privește Taiwanul și Marea Chinei de Sud. În același timp, prezența unor oficiali de rang înalt din țări vecine și din Coreea de Nord subliniază eforturile Beijingului de a-și consolida propriul cerc de influență, în timp ce Occidentul pare să adopte o abordare mai precaută. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a anticipa evoluțiile viitoare în securitatea regională și pentru a evalua impactul potențial al vizitei lui Xi Jinping la Washington asupra echilibrului de putere global.
