Ortega, un fost luptător de stânga care conduce Nicaragua de aproape două decenii alături de soția sa, vicepreședinta Rosario Murillo, a spus duminică, fără echivoc, că „nu vor mai avea loc alegeri” în țară. Această mișcare elimină orice speranță de a contesta dominația cuplului. Alegerile generale erau programate pentru noiembrie, dar reformele constituționale adoptate acum 18 luni au prelungit mandatul prezidențial de la 5 la 6 ani, amânând astfel scrutinul până în 2027.
Türk a subliniat că puterea în Nicaragua este din ce în ce mai concentrată „sub co-președinție”, partidul de guvernământ Sandinist deținând deja controlul total asupra parlamentului, tuturor municipalităților și consiliilor regionale de pe coastele de Nord și Sud ale Caraibelor. El a cerut autorităților să „redeschidă spațiul civic și să restaureze statul de drept”, avertizând că „exprimarea independentă a gândirii sau opiniei este suprimată sistematic” și că „oamenii de toate orientările politice trebuie să aibă voie să voteze și să candideze, în conformitate cu obligațiile internaționale ale statului în materie de drepturile omului”.
Declarația a făcut referire și la revocarea bruscă, la începutul acestei luni, a acreditărilor mai multor avocați, fără nicio justificare legală aparentă, și a menționat că cel puțin 46 de persoane rămân deținute arbitrar pe motive politice. Türk și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la tratamentul aplicat grupurilor religioase, semnalând dispariția episcopului Abelardo Mata Guevara, în vârstă de 80 de ani, reținut pe 29 iunie, și a îndemnat Managua să elibereze toți cei deținuți arbitrar „cu umanitate și demnitate”.
De la represiunea sângeroasă a protestelor din 2018 – în care peste 300 de persoane au fost ucise, potrivit cifrelor ONU – Ortega și Murillo și-au strâns și mai mult controlul asupra societății nicaraguane. Această nouă măsură, de abolire completă a alegerilor, reprezintă un pas fără precedent chiar și pentru un regim care a demonstrat deja o intoleranță totală față de disidență.
Contextul regional și internațional este sumbru. Nicaragua se alătură unui club tot mai select al țărilor care au renunțat la aparențele democratice, iar reacțiile comunității internaționale sunt împărțite. În timp ce Statele Unite și Uniunea Europeană au emis declarații de condamnare, Rusia și China au rămas tăcute sau au oferit sprijin tacit regimului Ortega. Analiștii subliniază că această decizie ar putea declanșa un nou val de sancțiuni, dar și o criză umanitară, pe măsură ce opoziția și societatea civilă sunt complet sufocate.
Pentru cetățenii din Nicaragua, perspectiva unor alegeri libere și corecte a devenit o amintire îndepărtată. Mulți dintre cei care au supraviețuit represiunii din 2018 trăiesc acum în exil sau în clandestinitate. Biserica Catolică, care a jucat un rol de mediere, este și ea vizată: episcopul Mata Guevara este doar unul dintre numeroșii lideri religioși arestați sau hărțuiți. „Nu mai există niciun spațiu pentru opoziție”, a declarat un activist local sub protecția anonimatului. „Regimul a construit un sistem totalitar în care singura voce care contează este cea a lui Ortega și a soției sale.”
În plan economic, Nicaragua se confruntă cu o recesiune profundă, agravată de sancțiunile internaționale și de izolarea diplomatică. Investitorii străini fug, iar ajutoarele umanitare sunt blocate de birocrația regimului. Populația, în special cea rurală, suferă de pe urma lipsei de medicamente, alimente și servicii de bază. În acest context, abolirea alegerilor nu face decât să adâncească criza.
Volker Türk a cerut insistent autorităților de la Managua să „revină la calea democrației” și să respecte angajamentele asumate prin tratatele internaționale. Cu toate acestea, având în vedere istoricul regimului, puțini se așteaptă la o schimbare de direcție. „Ortega a demonstrat că este dispus să sacrifice orice pentru a rămâne la putere”, a comentat un diplomat occidental. „Alegerile erau ultima iluzie a democrației. Acum, nici măcar aceasta nu mai există.”
Pe măsură ce comunitatea internațională încearcă să găsească o modalitate de a răspunde, sute de mii de nicaraguani privesc cu disperare spre viitor. Fără alegeri, fără opoziție, fără libertate de exprimare, țara pare să intre într-o eră întunecată, din care poate nu va mai ieși curând.
De ce este important:
Această decizie a regimului Ortega marchează un punct de cotitură nu doar pentru Nicaragua, ci pentru întreaga Americă Latină, unde democrația este deja sub asediu în mai multe state. Abolirea alegerilor reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și a principiilor democratice fundamentale, iar tăcerea sau complicitatea unor actori internaționali puternici riscă să încurajeze și alte regimuri autoritare să urmeze același drum. Pentru cetățenii din Nicaragua, aceasta înseamnă pierderea oricărei speranțe de schimbare pașnică, iar pentru comunitatea globală, un test al voinței de a apăra valorile democratice atunci când acestea sunt amenințate direct.
