Revizuirea, care va dura până la șase luni, va include consultări cu Congresul american, care a stabilit printr-o lege un număr minim de forțe americane staționate în Europa. „Nu vă înșelați, aceasta va fi o revizuire reală. Va fi concepută pentru a asigura că NATO se îndreaptă rapid și ireversibil către o Europă care conduce, care își asumă responsabilitatea principală pentru apărarea Europei”, a declarat Hegseth, potrivit corespondenților prezenți la reuniune.
Aceste declarații vin la câteva săptămâni după ce Statele Unite au informat aliații că, în cazul unui atac asupra unuia dintre ei, nu vor mai furniza anumite nave de război și aeronave. Aliații europeni și Canada încearcă acum să găsească soluții pentru a acoperi golurile create de această decizie. „Dacă nu sprijini Statele Unite în momente critice, nu te poți aștepta să beneficiezi de aceleași garanții de securitate”, a subliniat Hegseth, făcând referire la statele care au refuzat să acorde SUA drepturi de bază și survol în timpul operațiunilor militare împotriva Iranului.
Comandantul suprem al NATO, generalul Forțelor Aeriene americane Alexus Grynkewich, a explicat că reducerea capacităților militare americane disponibile Alianței în caz de criză este menită să elimine treptat o „dependență nesănătoasă” de forțele americane, pe fondul posibilității ca Washingtonul să fie implicat simultan în conflicte în multiple teatre de operațiuni. „NATO 3.0 este recunoașterea post-Război Rece că Alianța trebuie să revină la o structură militară dură, cu capacități reale de descurajare pe continent și care să preia conducerea apărării convenționale a Europei”, a adăugat Hegseth.
Contextul acestor declarații este unul tensionat: aliații europeni și Canada au lansat, în ultimele luni, un efort fără precedent de a crește cheltuielile pentru apărare și de a-și extinde forțele armate. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a remarcat că, anul trecut, aceștia au cheltuit cu 90 de miliarde de dolari mai mult pentru apărare, o creștere de 20% față de 2024. „Întrebarea de ieri a fost: este această reducere imediată sau nu? Este imediată”, a declarat Rutte, confirmând că reducerea contribuțiilor americane la forțele de criză ale NATO a intrat deja în vigoare.
Unele state membre au venit cu oferte concrete de a-și majora contribuțiile la fondul de criză al Alianței, chiar în momentul intrării în reuniunea de la Bruxelles. Cu toate acestea, Statele Unite nu au dezvăluit public detaliile reducerilor, dar, potrivit unor surse militare citate de agenția Reuters, acestea acoperă o gamă largă de capabilități: de la avioane de realimentare, la aparate de zbor fără pilot, nave de război și drone. „Este o schimbare de paradigmă. Europa trebuie să înțeleagă că nu mai poate conta pe umbrela americană la fel ca în trecut”, comentează analiștii de securitate.
Hegseth a fost extrem de direct în abordarea sa, spunând că Statele Unite vor fi „cinstite, atât în public cât și în privat” cu privire la țările care trebuie să facă mai mult pentru a-și îndeplini angajamentele. „Nu vom mai tolera situația în care unii aliați beneficiază de protecția NATO fără să contribuie corespunzător”, a avertizat acesta. Declarațiile au stârnit reacții diverse în rândul miniștrilor prezenți, unii exprimându-și îngrijorarea că astfel de atitudini pot submina unitatea Alianței.
Experții consideră că această revizuire este un semnal clar al noii administrații de la Washington, care își dorește o Europă mai puternică din punct de vedere militar, dar și mai responsabilă pentru propria securitate. „Nu este vorba de o retragere a SUA din NATO, ci de o reconfigurare a raporturilor de forță. Statele Unite vor să se concentreze pe teatrul Asia-Pacific, unde China reprezintă principala amenințare”, explică un fost oficial NATO.
În timp ce miniștrii apărării din Europa încearcă să găsească un răspuns comun, rămâne de văzut cum va evolua această situație. Cert este că relațiile transatlantice traversează una dintre cele mai dificile perioade de la înființarea Alianței. „Europa trebuie să se trezească. Nu mai putem fi doar spectatori pasivi ai propriei noastre apărări”, concluzionează editorialiștii de la marile publicații europene.
De ce este important:
Această revizuire și criticile dure formulate de secretarul american al Apărării au un impact major asupra securității europene și a viitorului NATO. Ele semnalează o schimbare fundamentală în politica externă a SUA, care forțează aliații să își asume responsabilități sporite. Pentru publicul larg, subiectul este relevant deoarece afectează direct stabilitatea continentului și bugetele naționale de apărare. În plus, dezvăluie tensiunile interne ale Alianței și modul în care marile puteri își redefinesc rolurile într-o lume tot mai multipolară.
