Proiectul de lege, care a trecut cu 53 de voturi pentru și 47 împotrivă, oferă fonduri suplimentare pentru Immigration and Customs Enforcement (ICE) și Customs and Border Protection (CBP) pe toată durata mandatului lui Trump. Acestea se adaugă sumelor deja substanțiale alocate prin pachetul fiscal din 2025, care a direcționat 170 de miliarde de dolari către agențiile federale, inclusiv ICE și CBP, pentru a sprijini eforturile de deportare.
Adoptarea a venit după luni de blocaj, cauzat de opoziția fermă a democraților, care au refuzat să mai finanțeze agențiile responsabile de ceea ce ei numesc „deportări în masă”. Tensiunile au escaladat după uciderea a doi cetățeni americani de către agenți ICE și CBP în Minneapolis, Minnesota, în ianuarie. Acest incident a galvanizat opoziția democratică, iar sondajele arată că sprijinul public pentru deportările masive este în scădere.
Pentru a ocoli obstrucționarea democratică, republicanii din Senat au recurs la o manevră legislativă complexă, cunoscută sub numele de „reconciliere bugetară”, care permite adoptarea unor măsuri fiscale cu doar 51 de voturi, evitând astfel pragul de 60 de voturi necesar pentru a învinge un filibuster. Însă această procedură a deschis ușa unui maraton de voturi, numit „vote-a-rama”, în care democrații au forțat o serie de amendamente menite să pună republicanii într-o lumină proastă.
Cel mai controversat amendament a vizat așa-numitul „fond anti-armare” (anti-weaponisation fund), anunțat de Departamentul de Justiție în mai. Acest fond, de 1,776 miliarde de dolari (o referință la anul 1776, când a fost semnată Declarația de Independență), ar fi trebuit să ofere despăgubiri persoanelor care se consideră victime ale unor urmăriri penale motivate politic, inclusiv susținătorilor lui Trump condamnați pentru asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Democrații l-au numit „un fond de mituire pentru aliații lui Trump”, iar chiar și unii republicani, precum senatorul Thom Tillis, s-au opus. Amendamentul propus de Tillis, care ar fi blocat fondul și ar fi redirecționat banii, a fost respins cu 51 de voturi la 49, trei republicani alăturându-se democraților. Un alt amendament, care interzicea pur și simplu fondul, a fost respins cu 52 la 48.
Deși Departamentul de Justiție a anunțat ulterior că a renunțat la acest plan, Trump a cerut recent Congresului 1 miliard de dolari pentru securitatea evenimentelor sale, inclusiv pentru balul de la Casa Albă. Această cerere a stârnit nemulțumire chiar și în rândul republicanilor, dar finanțarea pentru imigrație rămâne un subiect care unește partidul.
Proiectul de lege merge acum în Camera Reprezentanților, unde republicanii au o majoritate fragilă de 217 la 212. Liderii republicani spun că dezbaterea va începe săptămâna viitoare, iar adoptarea este considerată probabilă, deși nu lipsită de obstacole. Unii republicani, nemulțumiți de gestionarea războiului cu Iranul sau de alte priorități, ar putea încerca să condiționeze votul. Până acum, însă, nu s-au conturat opoziții majore.
Dacă va fi adoptat și de Cameră, proiectul va ajunge pe biroul lui Trump pentru a fi semnat. Acesta ar fi un succes legislativ important pentru președinte, într-un moment în care popularitatea sa scade și criticile se întețesc. Pe de altă parte, democrații avertizează că fondurile suplimentare vor duce la abuzuri și încălcări ale drepturilor omului, mai ales în comunitățile de imigranți.
De ce este important:
Această lege nu este doar o victorie tactică pentru Trump, ci și un test al coeziunii republicane în fața opoziției democrate. Ea reflectă polarizarea profundă din societatea americană pe tema imigrației și a aplicării legii. În plus, fondul „anti-armare” rămâne o sursă de controverse, iar modul în care va fi gestionat (sau nu) poate avea implicații asupra încrederii publicului în sistemul judiciar. Pe termen lung, această finanțare masivă va accelera deportările, afectând sute de mii de familii și comunități, și va redefini politica imigraționistă a SUA pentru anii următori.
